BOSFOR (KARADENIZ B0-GAZI), cea mai îngustă strâmtoare maritimă intercontinentală, folosita pentru navigatie internationala.

Uneşte Marea Neagră cu Marea Marmara (Marmara Denizi), având o lungime de aprox. 30 km si o lăţime maximă de 3 700 ( dupa alte surse 3 300 ) metri la intrarea nordică, o lăţime minimă de 700 metri între Kandilli şi Aşiyan şi una de 750 metri între Anadoluhisarı şi Rumelihisarı. Adâncimea variază între 36 şi 124 de metri.

La origine a fost o vale fluviatilă invadată în Cuaternar de apele marine. In prezent, acest braţ maritim, cu o istorie zbuciumată, are adâncimi cuprinse între 33 şi 80 m şi asigură un schimb de ape cu saliniate diferită între cele două mări: din Marea Neagră trec anual cea 325 km3 apă cu
salinitate scăzută (18%o) prin curentul de suprafaţă al strâmtorii, în timp ce la adâncime trece
în sens inves un volum de 175 km3 apă cu salinitate ridicată (38%0).

Pe malurile Bosforului. a înflorit capitala Imperiului Bizantin (Constantinopol) şi apoi a Imperiului Otoman (Istanbul). In prezent, peste Bosfor. se arcuiesc două mari poduri rutiere suspendate, cu deschiderea principală de peste 1 000 m (1 074 m la cel finalizat în 1973 şi 1 012 m la cel dat în folosinţă în 1988), care facilitează legăturile Europei cu Orientul Apropiat.

Dar cea mai îngustă strâmtoare navigabilă (40 m) este considerata KHALKIS. Parte a Mării Egee, strâmtoarea desparte ins. Eubeea (Evvia) de continent (Pen. Balcanică). În acest loc s-a dezvoltat Khalkis, însemnat port de pasageri (pe coasta de E a Greciei), puntea de legătură a populaţiei Eubeei cu restul ţării.

( informatii din anul 2003 )