Eşti aici

Kilimanjaro

Versiune tiparSend by email
Voturi: 63

KILIMANJARO este muntele care reproduce zonele climato-vegetale ale globului ( se pare că îşi va pierde această calitate ). Fiind cel mai înalt munte de pe continentul Africa (alt. max. 5 895 m în vf. Kibo), Kilimanjaro se află în partea central-estică a continentului, la graniţa Tanzaniei cu Kenya. Se numara printre cei mai mari vulcani stinsi din lume.

A fost menţionat pentru prima dată de geograful spaniol Encizo, care 1-a numit Olimpul Elhiopiei, Kilimanjaro este vizitat de misionarii Ludwig Krapf şi Johannes Rebmann (1848). Dar se pare că primii europeni care au escaladat vf. Kibo sunt Hans Mayer şi Ludwig Purtscheller (1889).

Traducerea numelui ar fi, Kilima Njaro = "Muntele alb", respectiv "Muntele cu zăpadă". Din 1902 până în 1918 a fost numit Kaiser-Wilhelm-Spitze. I se mai spune în mod simbolic "acoperişul" Africii.

Muntele Kilimanjaro este de origine vulcanică, are circumferinţa de 270 km (se întinde pe aprox.100 km E-V şi pe aprox.50 km N-S) şi domină o regiune de platouri mai puţin înalte. In masivul Kilimanjaro se află cel mai înalt vârf al Africii, Kibo, cu 5.895 m, acoperit cu gheaţă şi zăpadă care nu se topesc niciodată. In varful plat al lui Kibo, se afla craterul vulcanului, al carui cos are forma unui cerc aproape perfect cu un diametru de 2,5 km. Dimensiunile imense ale acestui munte sunt accentuate de faptul ca este izolat.

Climatul pe muntele Kilimajaro începe cu cel tropical şi ajunge la cel artic,pe vârful muntelui unde este mereu zapada.
articol_poze
Vegetaţia tropicală, parţial înlocuită de culturi de porumb, plantaţii de arbori de cafea şi banane, se întâlneşte până la 1 100m şi chiar mai mult; apoi urmează o zonă forestieră cu arbori mari, pe alocuri cu arbuşti subtropicali până la 2 000 m, păduri temperate până la
3 300 m, după care, până la 4 000 m, se dezvoltă întinse pajişti, păşuni alpine; până spre vârf se întâlnesc muşchi şi licheni, gheţari, stânci goale. De altfel, partea superioară este în permanenţă acoperită de zăpadă (pe care vechii locuitori - swahili - o credeau argint, organizând numeroase expediţii pentru a căuta preţiosul metal din această zonă înaltă).

Drumul pâna în varful muntelui poate fi parcurs în 7-10 zile si cu toate ca are reputatia de a fi dificil de escaladat,foarte mulţi oameni vin pe Kilimanjaro,iar unii dintre ei ( în jur de 10 în fiecare an ) îsi găsesc sfârsitul pe aceste culmi.
articol_scripts

Una dintre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat alpinistii a fost clima deosebit de capricioasa, cu temperaturi care variază foarte mult. Diferentele de temperatura de la zi la noapte sunt de aproximativ 40 de grade. Ziua se inregistrează plus 30 de grade, iar noaptea minus 5, minus 10 grade Celsius.

Cu toate acestea frumuseţea, ineditul si misterul locui atrag tot mai mulţi temerari, care vor să invingă muntele.

Dar iată că în 2002 Lonnie Thompson si colegii săi de la Universitatea de Stat Ohio au adus informaţii deosebit de importante despre acest munte. Ei au făcut predictia că gheata de pe varful muntelui Kilimanjaro va disparea între 2015 şi 2020. Din păcate, se pare că predicţia lor se adevereşte chiar mai repede decât au estimat cercetătorii. Schimbările au putut fi observate atât din cercetările făcute la faţa locului, cât şi din pozele făcute din avion. Aceştia mai afirmă că între 1912 cand muntele a fost studiat în detaliu pentru prima data, si 2000 aproximativ 82 la suta din gheată s-a topit. Comparaţii s-au făcut şi cu situaţia din 1962, an din care vîrfurile de gheaţă au coborat cu cel putin 17 metri.Pe de altă parte se pare că în anul 2000 nu a existat nicio acumulare de gheaţă.

Impactul topirii gheţii de pe Kilimanjaro are două aspecte, amândouă negative pentru Tanzania. Existenţa unor gheţuri atât de aproape de ecuator, precum şi reproducerea mai multor zone climato-vegetale ale globului, atrăgea mulţi turişti, dornici să vadă aceste curiozităţi. Dar impactul cel mai grav fa fi cu referire la aprovizionarea cu apă.

Apa, atat cea potabilă, cât si cea folosită pentru irigatii vine din doua surse: topirea gheţarilor si precipitatiile din ploile tropicale.

"Ceea ce nu este clar", a spus Thompson, "este în ce proportie vine apa dintr-o sursa sau din alta. Daca vine în primul rând din ploile tropicale, atunci impactul pe care îl va avea topirea lui Kilimanjaro va fi mai mic, însa daca principala sursa sunt ghetarii, atunci impactul poate fi catastrofic."

Încă din anul 1987 Kilimanjaro a fost declarat monument al naturii sub protecţia UNESCO.
În prezent, zona acestui munte este declarată Parc Naţional, pentru prezervarea elementelor valoroase de floră, faună şi de peisaj.

Galerie video: 

Comentarii

Anonim
Mar, 11/23/2010 - 23:23
Voturi: 74
un articol foarte bine scris dar care ar trebui sa ne dea de gandit

Adaugă comentariu nou

Designed by: criserb.com