Glume cu copii

7

Taticule, ţie ţi s-a îndeplinit vreo dorinţă din copilărie?
– Sigur ca da! Toată lumea mă trăgea de par şi visam să fiu chel…

 – Mami, este adevarat ca 5+5=10?
 – Da, puişor, aşa este, dar de ce ma întrebi?
 – Păi doamna învăţătoare zice că 6+4=10!

La şcoală copiii vorbeau între ei despre profesiile lor de vis.
– Mi-ar plăcea să fiu avocat, ca să-i pot apăra pe concetaţenii mei, zise unul.
– Mie mi-ar plăcea să fiu parlamentar, ca să pot elabora legi în beneficiul concetăţenilor mei, zise altul.
– Eu vreau să fiu doctoriţă, ca să-i tratez pe concetaţenii săraci, continua urmatorul.
– Răducule, tu ce vrei sa fii? îl întreaba învăţătoarea.
– Aş vrea să fiu concetaţean.

Tatăl controleaza caietul feciorului mai mic:
– De ce scrii cărligele astea aşa de neregulat?
– Astea nu sunt cârlige, sunt integrale.

 – Aş dori, tăticule, să ajut un om în vârsta. Imi dai nişte bani, măcar trei-patru mii de lei?
 – Da, băiatule, bravo, e un gest foarte frumos. Uite, ia zece mii de lei. Unde e omul acela sărman ?
 – Pe trotuar, la colţ. Vinde îngheţată.

Parintele îşi întreabă copilul:
– Ce e mai important, soarele sau luna?
– Luna, evident, pentru că soarele străluceşte când oricum e lumină afară.

Un ţânţar mic ajunge acasă după primul său zbor.
– Ei, cum a mers?, îl întreabă mama sa.
– Fantastic! Toata lumea m-a aplaudat.

Un ţăran se ocupa de cultivatul pepenilor. La un moment dat nişte copii au inceput să intre noaptea pe plantaţie şi să fure din pepeni.
Omul se gândeste şi se gândeste pâna îi vine o idee care în mod sigur îi va speria pe copii. Aşa că pune pe câmp o plăcuţă pe care scria:
“Un pepene de pe acest câmp a fost injectat cu cianura“.
Ziua urmatoare ţăranul vine pe camp şi vede că nu lipseşte nici un pepene dar găseşte o altă plăcuţă lânga cea pusă de el:
“Acum sunt doi!”

Indreptându-se către şcoală, cu paşi mici, copilul se ruga:
"Dragă Doamne, te rog nu mă lăsa să întarzii la scoala. Te rog, Doamne, ajută-mă să ajung la timp la scoală…"
In acel moment aluneca pe o coajă de banană şi avansă rapid câţiva metri. Privind suparat în sus, spuse:
– Bine, bine, am înteles. Nu-i nevoie să mă împingi!

 Mama intră in dormitorul lui Răducu să-l trezească pentru a pleca la scoala, dar îl găseşte plângâd.
– Fiule, de ce plangi?, îl întreabă.
– Am visat că şcoala luase foc.
Mama încearcă să-l consoleze:
– Nu mai plânge, scumpul meu, era doar un vis.
– Tocmai de-asta plâng!


7 comentarii

  1. foarte inteligente dar vati gandit la ceve ca unele cuvinte sunt greu de pronuntat contetateni am doar 7 ani si stu sa gandesc mai bine decat voi
     (43)
     (22)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?