Jucariile celui cuminte, de George Cosbuc

5
Un copil, când jocu-i place,
Toată lumea joc îi face;
Iar el toate le pricepe
Şi cu ele-un joc începe.
Zice tufa de zambile:
– Bună ziua, drag copile!
Floarea zice : — Opreşte-ţi paşii!
— Prinde-ne ! zic fluturaşii.
— Eu sunt netedă şi mică,
Ia-mă! zice-o pietricică.
Cântă rîndunica iară:
— Eu de mult te chem afară!
Căţeluşul şi el vine:
—Hai şi joacă-te cu mine !
Vrăbii zboară
pe tot locul :
Vezi, aşa e vesel jocul !
Patru roţi de la trăsură
Strigă : — Iute alergătură !
Vântul zice  — Aşa mi-e placul,
Să-ndoiesc de vârf copacul !
Mărul zice :
— Mă voi coace,
—Vin-atunci pe fugă-ncoace!
Toate-aşa cu drag îl cheamă
Şi el vesel ia de seamă
Numai cel ursuz nu ştie
Cum să-şi fac-o jucărie
Şi numai posomorâtul
Nu-şi ştie alunga urâtul.
Distribuie:

5 comentarii

Lasă un comentariu