Dintre sute de catarge, de Mihai Eminescu

3
Dintre sute de catarge
Care lasă malurile,
Câte oare le vor sparge
Vânturile, valurile?Dintre pasări călătoare
Ce străbat pământurile,
Câte-o să le-nece oare
Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmează în tot locul
Vânturile, valurile.

Nenţeles rămâne gândul
Ce-ţi străbate cânturile,
Zboară vecinic, îngânându-l,
Valurile, vânturile.


3 comentarii

  1. La prima vedere. e o poezie pesimista. Dar de fapt e tonica: nimeni nu stie cate catarge vor esua, cate pasari vor fi inecate de ape. Vanturile, valurile te vor urma in tot locul, chiar de vei fi parasit de noroc sau de-ti vei parasi idealurile. In mod misterios, ele iti vor ingana "gandul", visul, insotindu-te mereu. Vanturile, valurile - metafora a destinului care te urmareste implacabil. Un motiv de a merge pe "cararea" ta, indiferent si sigur.
     (1)
     (1)
  2. Vanturile, valurile sunt eternitatea.
    Catargele, vapoarele sunt puterea
    si inventivitatea umana, trecatoare...
    La fel tot ce e fiinta... Pasarile
    calatore sunt si ele trecatoare.
    Noroc, idealuri, ganduri, canturi, si ele
    sunt trecatoare si raman doar vanturile,
    valurile.
    Un fel artistic, eminescian, altfel spus,
    al celebrului si obsesivului:
    DESERTACIUNEA DESERTACIUNII, TOTUL E
    DESERTACIUNE.
    "
     (0)
     (0)
  3. Vanturile, valurile sunt eternitatea.
    Catargele, vapoarele sunt puterea
    si inventivitatea umana, trecatoare...
    La fel tot ce e fiinta... Pasarile
    calatore sunt si ele trecatoare.
    Noroc, idealuri, ganduri, canturi, si ele
    sunt trecatoare si raman doar vanturile,
    valurile.
    Un fel artistic, eminescian, altfel spus,
    al celebrului si obsesivului:
    DESERTACIUNEA DESERTACIUNII, TOTUL E
    DESERTACIUNE.
    "
     (1)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?