Cucoarele, de Vasile Alecsandri

2
Din cea zare luminoasă vine-un lung şir de cucoare
Aducând pe-aripi întinse calde raze de la soare;
Iată-le deasupra noastră, iată-le colo sub nor,
În văzduh călăuzite de-un pilot, bătrân cocor.Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate,
De la India Brahmină, unde fearele-ncruntate,
Pardoşi, tigri, şerpi gigantici stau în jungli tupilaţi,
Pândind noaptea elefanţii cu lungi trombe înarmaţi.

Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri,
Au văzut în răpigiune ale Africei misteruri,
Lacul Cead şi munţii Lunii, cu Pustiu-ngrozitor,
Nilul Alb cărui se-nchină un cumplit negru popor.

Călătoare scumpe mie!… Au lăsat în a lor cale
Asia cu-a sale râuri, Caşemirul cu-a sa vale,
Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai,
Şi revin cu fericire pe al ţării dulce plai!


2 comentarii

  1. I`m girl and I like swit kiss pe
    sall,e....asa km e,...dragutza,imi aminteste de clipele frumoase(dak as fii avut)..de copilarie(dak nu eram copil)..ma face sami imaginez peisaje minunate...hai k va las,tb sa scriu mai departe:*
     (0)
     (0)

Lasă un comentariu