Cei doi iepurași Puf-alb și Puf-gri de autor anonim

0

În mica căsuță din pădure, trăia fericită o iepuroaică cu cei doi iepurași ai săi. Într-o seară iepurașii Puf-alb și Puf-gri se pregăteu să meargă la bâlci. Mămica lor, iepuroaica, le dădu cămășuțe noi, una lui Puf-alb și una lui Puf-alb. Apoi luă copaia în care făcuseră baie iepurașii și ieși afară din casă.

-Vai ce bine îmi pare că mergem la bâlci! se bucură Puf-alb. O să mâncăm turtă dulce! O să zburăm cu avionul!

Dar Puf-gri nu asculta ce spunea frățiorul său. El văzuse pe dulap borcanul cu dulceață, la care poftea mult.

-Puf-gri, strigă Puf-alb, Puf-gi nu se poate! PuF-gri, ai s-o superi pe mămica, repetă Puf-alb, încercând să-l oprească.

Puf-gri lovi borcanul. Borcanul se rostogoli peste Puf-alb și căzu spărgându-se și mânjind pe nevinovatul iepuraș cu dulceață. Puf-gri, văzându-și isprava, coborî de pe dulap și, de frica pedepsei, fugi departe de locul cu pricina.

Iepuroaica tocmai intră și-l văzu pe Puf-alb cu boticul plin de dulceață lângă borcanul spart, iar Puf-gri, stând cuminte în celălalt colț al camerei.

-Așa, zise iepuroaica supărată. Puf-alb a vrut să fure dulceață. Puf-gri, tu ai fost cuminte, să mergem la bâlci, iar Puf-alb să stea acasă.

La bâlci iepuroaica îi cumpără lui Puf-gri turtă dulce. Dar Puf-gri nu putu să mănânce turta dulce. El știa că nu fusese cuminte și nu merita darul.. Iepuroaica îl îndemna pe Puf-gri să se joace, să zboare cu avionul. Dar  pe Puf-gri îl frământa conștiința, îl chinuia fapta lui urâtă. Își amintea de Puf-alb care rămăsese acasă pedepsit pe nedrept, tocmai pentru că încercase să-l oprească să fure dulceață. Puf-gri nu putu să rabde și fugi de lângă maică-sa. El alergă spre casă la frățiorul lui. Iepuroaica mirată, alergă și ea după Puf-gri să vadă unde se duce. Puf-gri ajunse acasă, deschise zăvorul și îl văzu pe Puf-alb stând supărat pe marginea patului.

-Puf-alb, ți-am adus turtă dulce, zise Puf-gri. Tu meriți, e a ta! Tu ești cuminte.

Puf-alb însă nu vroia să se uite la el… îi întoarse spatele supărat.

-Eu…continuă Puf-gri- e urât ce-am făcut…nu mai fac niciodată!

-Puf-gri! strigă fericit Puf-alb. Ce bine îmi pare că ți-ai recunoscut greșeala; și cei doi iepurași se îmbrățișară.

Bucuroasă, iepuroaica se reîntoarse la bâlci cu amândoi iepurașii. Au zburat cu avionul și Puf-alb și Puf-gri și s-au dat în bărci, s-au învârtit în călușei și s-au bucurat mult de toate frumusețile din bâlci. Au fost la un țap fotograf, s-au fotografiat, iar poza au pus-o acasă deasupra patului.

Din ziua aceea Puf-gri nu a mai mințit niciodată.

A se sublinia:

-Exemplul bun a lui Puf-gri care-și recunoaște greșeala.

-Dragostea și cinstea dintre frați.


Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?