Chipul cifrelor, de Alex. Sahighian

0
Unu parcă e un băţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.

Doi se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gâtul; vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.

Trei a fost un ineluş
Pe deget învârtecuş.
Meşterul 1-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.

Patru scaun ar părea.  
Cu spătatul în podea
Şi picioarele în sus
Cine oare aşa 1-a pus ?

Cinci, se poate să mă înşel,
E o seceră de oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frântă-n două.

Şase e un melc rotit,
în căsuţa răsucită.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi să scoată-n grabă coarne.

Şapte parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.

Opt e-aşa ca un colac
Cum miere, cu mac.
Nu-1 mîncaţi că vă-nşelaţi.

Nouă un cârlig să fie ?
Cine ştie?
Este greu de asemuit.
Dar e nouă, negreşit.

-Zece vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Ş-a semnat, precum îmi pare :
Un băţ c-un covrig la spinare.


loading ads...
Distribuie:

Lasă un comentariu