Morometii de Marin Preda (rezumat)

0

… primit de la un cititor anonim

Romanul începe cu întoarcerea de la câmp a lui Ilie Moromete împreună cu familia sa.

Familia Moromeţilor este numeroasă, alcatuită din copii proveniţi şi din alte căsătorii: Ilie Moromete – tatăl, cu zece ani mai mare decât soţia sa Catrina. Tatăl venise în această a doua căsătorie cu trei băieţi, Paraschiv, Nilă şi Achim, cărora li se adăugaseră două fete, Tita şi Ilinca, şi încă un băiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.

Moromeţii se află la cină, strânşi în tindă, în jurul unei mese mici, joase, şi rotunde. Atmosfera este tensionată fiecare dintre membrii familiei având nemulţumiri.

Catrina are unele discuţii cu fii săi vitregi, Paraschiv, Nilă şi Achim iar tatăl Moromete poartă o discuţie tensionată cu fiul său cel mic Niculae care ar fi vrut să se ducă la şcoală, să înveţe, dar tatăl îl trimitea cu oile la păscut.

Gospodăria Moromeţilor pare solidă şi grija conducătorului ei este s-o menţină intactă.

Ilie Moromete are două loturi, al lui şi al Catrinei, şi o mulţime de copii care să muncească şi totuşi începe să nu îi mergă prea bine.

Conflictele din familia Moromeţilor încep să apară, băieţii cei mari sunt din ce în ce mai porniţi împotriva Catrinei dar şi împotriva surorilor vitrege Tita şi Ilinca întrucât ele îşi făceau haine noi şi mama lor le strângea zestre pentru măritiş.

Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete şi nevasata lui, deoarece Catrina îl întreabă din ce in ce mai des de lotul ei de pământ dar pe care Moromete îl vânduse în timpul foametei de după primul război. Bărbatul îi promisese în schimb că îi face acte pe casă ca ea să nu rămână pe drumuri dar acesta nu se ţine de cuvânt.

Băieţii se află în conflict şi cu tatăl lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei îi pune la muncă toată ziua.

Băieţii cei mari plănuiesc să plece cu oile la Bucureşti, ca să facă bani. Datoriile familiei la bancă, plata foncirii şi traiul familiei deveneau din  ce în ce mai apăsătoare pentru Moromete care trebuia să se descurce cumva fără să vândă pământ.

Acesta se hotărăşte să vândă salcâmul din curte, lui Tudor Bălosu, dar totuşi nu era împăcat cu gândul dar nu avea ce face.

În faţa fierăriei lui Iocan se află o poiană mare unde în fiecare duminică se adunau ţăranii  pentru a citii ziarul şi a comenta politica ironic şi cu umor. Moromete, Cocoşila şi Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul şi comentau cel mai mult, Moromete era abonat la “Mişcarea”, Iocan la “Curentul”, iar Cocoşila la “Dimineaţa” dar dacă ei veneau fără ziare insemna că erau supăraţi şi nu aveau chef să vorbească.

Pentru Moromete plata foncirii rămâne motiv de îngrijorare deoarece nu câştiga suficenţi bani pentru a plătii taxele pentru pământ şi ratele pentru împrumutul luat de la bancă.

Când se întoarce de la fierărie pe prispa casei îl întâmpină cei care veniseră dupa plata foncirii. Moromete în acel moment face scandal dar până la urmă plăteşte o mie de lei reuşind să îi convingă că va plăti restul peste o săptămână două.

Începe secerişul moment în care toată familia era prezentă pe câmp şi făcea câte ceva, fiecare aveau sarcinile impărţite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneşte recoltarea grânelor, ceilalţi seceră grâul şi îl duc la capăt iar tatăl leaga snopii. Femeile se ocupă de mâncare pentru secerători.

Băieţii cei mari fug în Bucureşti aşa cum îşi propuseseră chiar dacă tatăl lor nu era de acord. Paraschiv, Nilă şi Achim fugiseră cu caii, oile toţi banii şi cele mai bune covoare.

Văzând că nu se mai poate descurca Moromete ii vinde lui Bălosu un lot de pământ şi locul din spatele casei reuşind astfel să achite taxele pe foncire, datoria la bancă, taxele şcolare pentru Niculae şi îi mai rămân şi bani ca să îsi cumpere doi cai.

În sat mai sunt familii în care conflictele se ţin lanţ:

  • Conflictul dintre Tudor Bălosu şi fica lui Polina din cauză că aceasta fugise cu un băiat sărac din sat, Birică, cu care tatăl nu este de acord. Fata ţinea foarte mult la Birica, îl pune pe acesta să secere grâul de pe pământul care i se cuvenea ca zestre, apoi dă foc casei părinteşti, iscându-se şi o bătaie intre Birică, tatăl şi fratele Polinei.
  • Vasile Boţoghină se ceartă cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de plămâni şi ar vrea să vândă un lot de pământ pentru a avea bani ca să meargă la sanatoriu, să se trateze. Angelina se opune să vândă pământul, deoarece ftizia era o boală incurabilă şi femeia ştia că bărbatul ei va muri cu sau fără tratament iar ea va rămâne văduvă şi fără pământ. Boţoghină se duce la sanatoriu, cheltuieşte banii luaţi pe lotul de pămnât şi simţindu-se mai bine, nu ascultă sfatul doctorului şi se apucă de muncă iar oboseala il răpune.
  • Nici familia Ţugurlan nu o ducea prea bine, făcusera şapte copii în treiseprezece ani dar în fiecare an îi murea câte unul şi puneau câte o cruce la stâlpul porţii. Această tragedie îl face pe Ţugurlan agresiv, certăret, se bate cu fiul primarului, cu şeful de post şi ajunge la închisoare.

Distribuie:

Lasă un comentariu