Importantul eveniment al Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Astfel, Matei ne relateaza ca Isus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerând sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine” . Isus i-a raspuns ca asa se cuvine. El a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei componente ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfânt se coboara asupra lui Isus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul sau.
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Acestui moment i se acorda si astazi multa atentie. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intregul ceremonial religios, la care participa foarte multi credinciosi.
Dupa terminarea slujbei oamenii iau apa sfintita ( care are puteri miraculoase si nu se strica niciodata ) in vase pregatite dinainte si impodobite cu buchetele de busuioc. Pe drum toarna putina agheazma in fantanile intalnite in drum iar ajunsi acasa stropesc pragurile usilor, grajdurile animalelor, pomii. Intreaga gospodarie va fi ferita in acest mod de nenorociri, campul va rodi, livezile vor fi incarcate, animalele vor fi sanatoase. Spiritele malefice sunt alungate.
De sarbatoarea Bobotezei se leaga numeroase datini si credinte. Astfel ,Ajunul Bobotezei este considerat un moment prielnic practicarii farmecelor si descantecelor. In aceasta zi se ia cenusa din soba si gunoiul din casa si se pastreaza pana primavara, cand se pun pe straturile de legume. Se crede ca procedand asa, pamantul devine mai roditor si implicit recolta mai bogata. Masa pregatita este la fel de bogata ca cea de Craciun, iar sub fata de masa se pune fan si sare pentru a feri animalele de boli si duhuri rele. Acestea ar vorbi in noaptea de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Daca in dimineata zilei de Boboteaza pomii sunt plini de promoroaca, acestia vor avea rod bogat. Gospodarii nu dadeau nimic cu imprumut, pentru ca si-ar fi vandut norocul.
Tot cu ocazia acestei sarbatori oamenii incercau sa-si afle durata vietii cu ajutorul carbunilor din vatra. Fiecare isi alegea cate un carbune, cel al carui carbune se stingea primul, ar muri primul.
Este semn rau daca te certi in Ajun sau in ziua de Boboteaza. In unele comunitati se colinda din nou.
In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Baiatul pe care il vor visa va fi cel cu care ce vor casatori. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza si inca opt zile dupa aceea nu se spala rufe pentru ca apele sunt sfintite.
Imediat dupa Boboteaza, pe 7 ianuarie urmeaza Sfantul Ioan Botezatorul.Acum se practica un obicei, numit „Udatul Ionilor”, mai ales in in Transilvania si Bucovina. Cu acesta sarbatoare se incheie sarbatorile de iarna.
Lasa un comentariu