Măgarul și lupul

0

Un măgar păștea pe o pășune lângă o pădure când a zărit un lup care se furișa cu grijă printre tufișuri. Măgarul și-a dat seama imediat ce are lupul în minte și a început să se gândească la un plan pentru a se salva. Așa că, s-a prefăcut că merge șchiopătat în timp ce se văita de durere.

Când lupul s-a apropiat, l-a întrebat pe măgar din ce cauză se vaită, iar măgarul a spus că a călcat într-un ghimpe mare și ascuțit.

“Te rog, încearcă să mi-l scoți”, i-a spus el lupului, în timp ce plângea de durere. “Dacă nu reușești, să știi că s-ar putea ca ghimpele să îți rămână în gât, atunci când mă vei mânca.”

Lupului i s-a părut un sfat înțelept, mai ales că și el își dorea să savureze prada fără să existe vreun pericol de a se îneca.

Atunci, măgarul a ridicat piciorul, iar lupul a început să caute cu grijă ghimpele. Doar că, într-un moment de neatenție, măgarul l-a lovit cu toată puterea, împingându-l pe lup câțiva metri mai departe. Iar până când lupul a reușit să se ridice cu greu pe picioare, măgarul a rupt-o la fugă.

„Servește-mă bine!”, mârâi lupul în timp ce se strecura din tufișuri. „De meserie sunt măcelar, nu medic”.

Morală: întotdeauna este bine să îți vezi de meseria ta!

 

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?