Calutul de mare

3

Calutul de mare ( Hyppocampus hyppocampus) ) este un peste foarte cunoscut şi popular, datorită formei sale deosebite. Denumirea sa se datoreaza asemanarii formei capului cu cel al unui cal.Face parte din supraclasa Osteichthyes, adica supraclasa pestilor ososi, clasa Actinopterygii , supraordinul Acanthopterygii, familia Syngnathidae.

Căluţul de mare s-a adaptat în toate ocenele şi mările, mai puţin în Antarctica, datorită condiţiilor climaterice aspre. Pot fi vazuti atât la distante mici de malul apei,cât şi in adancuri, in apropierea coralilor si a plantelor marine.Se simte foarte bine în vegetatia de pe funduri pietroase, de care se agata cu ajutorul cozii, înotand vertical. Uneori pot fi văzuţi câte doi prinşi unul de altul prin coada.

Corpul este subţirel, masurand 5 – 20 cm, specifică fiind forma de S, acoperit cu placute osoase. Are nişte aripioare pe spate care îl ajuta să înoate. Pe cap si spate calul de mare are tuberculi mai mult sau mai putin ascuţiţi. La masculi, tuberculii de pe cap prezintă prelungiri tegumentare filiforme, iar punga incubatoare se află la bază. Căluţii de mare sunt singurii peşti care pot înota în poziţie verticala. Ei se prezinta într-o varietate de culori de la roşu pâna la auriu, roşcat-cafeniu sau negricios-cafeniu, avand abdomenulcenuşiu-albicios. Respiră la fel ca beştii, prin branhii, iar caracteristicile lor principale sunt asemănătoare cu ale peştilor.

Citește și:   De ce strălucesc stelele?

Căluţii de mare se hranesc cu vietăţi marine de foarte mici dimensiuni si cu plante marine pe care le agaţă cu coada( alge şi mici crustacei ).

Dar curiozitatea cea mai mare pe care o prezintă este aceea că masculul este cel care face pui (cam 10 – 20 la numar, masurand numai câţiva milimetri) si are grija de ei. Femelele depun în punga incubatoare a masculilor circa 500 de icre piriforme ( după alte surse 1500 ), pe care aceştia le poarta aproape o luna. Icrele depuse în marsupiu masculului, asemanator celui al cangurului, dau naştere la pui, care sunt în stare să îşi procure hrana singuri. Masculul si femela pot fi zăriţi împreuna numai dimineata şi seara.

Căluţul de mare care trăieşte în lungul litoralului românesc, la adâncimi cuprinse între 1 şi 15 m, are lungimea în jurul de 11 cm. Are aproximativ 11 inele subdorsale,ale trunchiului şi 34-38 inele codale.

Aceste fascinante vieţuitoare mai prezintă o curiozitate, şi anume aceea că pot să-şi schimbe culoarea în funcţie de mediul înconjurător, apărându-se astfel de numeroşii duşmani. Ca şi cameleonul, ei îşi pot mişca ochii independent unul de altul.

Citește și:   Dinozauri

Datorita pescuitului si distrugerii mediului de viata, calutii de mare au devenit animale pe cale de disparitie. Astfel,în China, se spune că sunt ucisi în fiecare an 20 de milioane de căluţi de mare. Ei sunt folosiţi în medicina tradiţională.

In cadrul Institutului „Grigore Antipa” se va încerca reproducerea artificiala a călutului de mare, crearea unei „maternitaţi” pentru cresterea puietului obţinut si apoi eliberarea acestuia în mare.

Nemuritoarele legende grecesti ne prezintă calutii de mare ca purtând în valuri carul zeului Poseidon.


3 comentarii

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?