Delfinii intre mit si realitate

3

Delfinii sunt mamifere marine înrudite cu balenele. Sunt aproximativ patruzeci de specii de delfini. Mărimea lor variaza de la 1,2 metri si 40 de kilograme pana la 9,5 metri si 10 tone (Orca sau Balena Ucigasa).
Se găsesc pretutindeni pe glob, în special în mările mai puţin adânci. Sunt mamifere carnivore, mâncarea lor constand în general din peşte şi şerpi.

Numele lor vine de la grecescul «delphis » care era înrudit cu « delphys » (pântec). Aşadar numele animalului poate fi interpretat ca însemnând numele unui animal marin cu pântec. Numele a fost transmis prin latinescul « delphinus », latina intermediara « dolfinus » si franceza veche « daulphin » care a reintrodus « ph » -ul în cuvânt.

Familia Delphinidae este cea mai mare din Cetacee, si relativ tânără : delfinii au apărut acum aproape 10 milioane de ani. Sunt consideraţi cele mai inteligente animale si apariţiile lor prietenoase precum şi atitudinea lor jucăuşă i-au facut populari în cultura umana.
Orcile şi alte câteva specii înrudite cu ele apaţin familiei Delphinidae şi se clasifica aşadar ca delfini, chiar daca sunt numite balene.

Delfinii, ca si balenele, descind din mamiferele terestre, stramoşii lor devenind acvatici în urmă cu aproape 50 milioane de ani. Scheletul delfinului are două mici oase în zona pelviană, ce par a fi rămăşiţele unor picioare posterioare ale strămoşilor tereştri. Delfinii au forma corpului fusiformă, adaptată înotului rapid. Coada este folosită pentru propulsie, dar împreună cu aripile pectorale asigură şi controlul direcţiei. Aripa dorsală oferă stabilitate în timpul deplasarii. Culoarea variază de la specie la specie, însă cea mai întâlnită este gri cu nuanţe mai deschise în modele de linii şi pete.

Citește și:   Curiozități despre gorile

Capul delfinului conţine un biosonar, un organ rotund, ce-l ajută să se orienteze. La multe specii fălcile sunt alungite, formand un fel de cioc. Numărul dinţilor variază, ajungand la unele specii pana la 250. Delfinii respiră printr-un orificiu situat pe partea superioară a capului, aerul ajungând mai apoi în traheea situata anterior creierului. Delfinii au creierul mare, complex şi diferit de cel al mamiferelor de uscat. Spre deosebire de acestea, corpul lor nu are păr, excepţie făcând delfinii Boto, care au păr scurt în jurul ciocului.

Majoritatea delfinilor au văzul foarte bun atât în apă, cât şi în afară, iar auzul superior celui uman. Deşi au câte o deschizătura mică pentru ureche în fiecare parte laterală a capului, se crede ca auzul sub apă este perceput şi (daca nu în exclusivitate) prin falca inferioară, care conduce vibraţiile sunetului către urechea mijlocie. Se mai crede că dinţii sunt astfel aranjaţi încât să acţioneze ca o antenă pentru biosonar, astfel încât să poată localiza cu precizie locaţia unui obiect. Simţul tactil al delfinilor este de asemenea bine dezvoltat, cu terminaţii nervoase grupate în piele, în special în jurul aripioarelor şi zonei genitale. Lipsa nervului olfactiv a dus la concluzia că delfinii nu au simţul mirosului, însă acest deficit este înlocuit de simţul gustului (s-a observat că delfinii au exprimat preferinţe pentru anumite feluri de peşte).

Citește și:   Istoria geometriei – lucruri mai puţin ştiute

Delfinii sunt des priviţi ca fiind printre cele mai inteligente animale de pe pământ. Sunt sociabili, trăiesc în bancuri de pana la 12 indivizi.Bancurile se pot reuni în superbancuri ce pot depăşi o mie de indivizi. Apartenenţa la un anume banc nu este rigidă. Delfinii pot schimba bancurile în mod frecvent. Cu toate acestea, se creează legaturi puternice între ei (nu îşi părăsesc indivizii bolnavi sau răniţi şi îi ajută chiar să respire pe cei ce au nevoie, ducându-i la suprafaţă).

Un alt mod de a-şi manifesta altruismul este că îi protejeaza pe oameni de rechini înotând în cercuri în jurul lor. Delfinii au şi o natură agresivă faţă de semenii lor. Cu cât un mascul este mai bătrân, cu atât are mai multe cicatrici. Motivul pentru care se luptă pare a fi supremaţia asupra femelelor, de multe ori masculul învins fiind exilat.
Perioada de gestatie variaza de la 11 – 12 luni pana la 17 luni (la orci). Datorită faptului că delfinii respiră la suprafata apei, ei dorm în general avand activă câte o emisferă cerebrală, necesară respiratiei, şi un ochi deschis, pentru a preveni posibile atacuri. Au fost monitorizaţi delfini captivi la care amândouă emisferele cerebrale indicau starea de somn, şi care, printr-o mişcare reflexă a cozii, se ţineau la suprafată.

Delfinii sunt aleşi ca o foarte bună metodă de terapie în problemele psihice ale oamenilor, însă nu se cunoaşte încă în ce grad ei sunt mai eficienţi decât animalele de casă.

Distribuie:

3 comentarii

Lasă un comentariu