Tradiții și superstiții românești mai puțin cunoscute

0

Obiceiurile și superstițiile românești sunt numeroase și multe dintre ele sunt extrem de vechi.

Umblatul în tez este un fel de mers cu colindul, doar că acesta are loc de Paște. Originar din Maramureș, obiceiul se mai păstrează și astăzi și este un mod vesel prin care copiii maramureșeni sărbătoresc venirea primăverii.

Păzitul Usturoiului era o petrecere românească care are rolul de a ține la distanță  spiritele rele, la apropierea iernii.  Obiceiul avea loc în Noaptea Sfântului Andrei, 29 spre 30 noiembrie.

Săptămîna Nebunilor este ultima săptămână de dinaintea Postului Mare, numită şi Săptămâna Albă, sau Săptămâna Brânzei, când, conform practicilor creştin-ortodoxe, nu se mai consumă carne, dar încă se mănâncă ouă şi lactate. Pentru că urmează o perioada lungă cu multe privațiuni, Postul Mare,  aceasta este o periodă de agitaţie, nebunii, veselie dusă la extrem.

O superstiție românească spune că încălţămintea nu trebuie înnoită în ziua de Crăciun. Încălţămintea poate fi înnoită în orice zi a anului, însă nu în cea de Crăciun căci astfel atragi asupra ta ghinionul şi neşansa.

Tot o superstiție legată de Crăciun este aceea că acum graiul animalelor se dezleagă şi apă se transformă în vin, însă omului îi este interzis să asculte ceea ce spun acestea dacă doreşte să nu îl urmărească ghinionul pentru tot restul vieţii sale sau să li se întunece minţile.

Tot în tradiția românească veche se spune că nu se seamănă și nu se platează pomi atunci când este lună nouă fiindcă nu vor rodi.

O superstiție veche românescă spune că în ziua de marți nu se pleacă la drum pentru că nu îți va merge bine.

Oamenii de la țară mai păstrează și astăzi un obicei vechi care spune că dacă vrei că găină să facă ouă să iei praf din urmă potcoavelor cailor și să le arunci în cuibar.

Distribuie:

Lasă un comentariu