Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
Trebuie să ştii şi când să te declari înfrânt… Şi acum ştiu că am greşit scriind „se înfing„. N-aveam niciun dubiu în privinţa corectitudinii acestui verb. Mi s-a atras atenţia. N-am reacţionat. Unii au încercat să-mi găsească scuze şi au dat vina pe o eroare de scriere. N-am reacţionat. Pur şi simplu nu mă îndoiam de ce ştiam. Habar n-am de ce l-am asimilat aşa cândva… S-a înfipt în mintea mea cu n cam cum se-nfig în mintea altora cratimele şi i-urile aiurea. Şi totuşi… Mi s-a explicat. Am înţeles. Am corectat. Hai că se poate! Să fim flexibili! 😀
a înfige = a face ca un obiect cu vârf ascuţit să intre adânc în ceva; a împlânta, a băga, a implanta, a vârî.
Aha! Deci nu numai eu și toți ai mei din Moldova am învățat așa 🙂
Eu aș înclina spre regionalism decât spre eroare. Și eu am rămas surprins când am găsit cuvântul fără n în dicționar, deși atât eu cât și familia, prietenii și cunoscuții am folosit din moși strămoși cu n. Și le-am spus și altora și au rămas și ei mască. Și din cauza asta refuz să-l scriu sau să-l pronunț fără n. Mai degrabă militez pentru incluziunea lui cu n la categoria „variante”. Pentru că fără n mă zgârâie la timpan. 🙂
Dacă te zgârâie (indiferent unde), asta înseamnă cu siguranţă că nu eşti regăţean. Zgârâiatul ăsta e o greşeală pe care o fac ardelenii/transilvănenii :))). Probabil că ai milita pentru incluziunea lui cu un â la categoria „variante”, care variante, cele mai multe, sunt, de fapt, agramatisme, forme alterate/corupte, hipercorecţii etc., pepiniera, din păcate, a formelor neliterare (ca să folosesc un eufemism) care ajung să le suplanteze pe cele literare, şi asta fiindcă profesorii, cel puţin cei de română, nu sunt în stare să-şi înveţe elevii să scrie şi să vorbească româneşte ca la carte …
Acum văd că, de fapt, Radu C. este moldovean :)). O spune el însuşi. Nu citisem prima propoziţie. Hum! Deci şi moldovenii spun aşa: a zgârâia.
De fapt e „a zgârâi” în Moldova 😛
Da, greșeli dacă vrei să vorbești româna literară, dar româna „dialect continuu” nu e neapărat româna Academiei Române. În rimtul ăsta nu știu cine vorbește 100% corect limba română, pentru că „greșeli” regionale există peste tot, de la oraș la oraș.
Ce trebuie făcut e de văzut câtă lume folosește „greșeala” respectivă. Daca e toată Moldova, păi atunci nu mai știu cât de „greșit” e (chiar dacă nu e in DOOM). La urma urmei și româna e „latină greșită”, greșită de atât de multe ori, și greșite greșelile, încât nu mai seamană cu originalul. Sau regionalismele-s și ele greșeli? (până când apar în DEX sau DOOM, că dup-aia-s OK).
Mă mai gândesc și la limba oficială. Nu știu dacă legile ignoră regionalismele sau nu, pentru că la urma urmei ele sunt înțelese pe un teritoriu mai restrâns decât cel pe care se întinde statul român și dacă ai scrie o lege cu un regionalism înțeles doar în Dobrogea, ceilalți vor trebui să apeleze la dicționar, că e limbă străină pentru ei.
Mi-e somn! Scuze dacă am scris total neinteligibil 😀
Acum vre-o 12 ani un fost coleg m-a corectat, eu folosind forma „a infinge”. Sincer mi se pare ca suna mult mai natural, cred ca cu aceasta forma am crescut. Mi-a ramas ca un cui in talpa observatia nefiind obisnuit sa fiu corectat, de mic placandu-mi sa fiu informat corect.
Infige desi este forma oficala suna artificial.
Pentru adeptii „a infige” de ce nu folositi si forma „a impige” in loc de a impinge sau a invige in loc de …etc?
Salutare! Și eu ma lovesc de aceleași probleme cu: „înfiptul” sau (înfing-ul și înfig-ul). Am impresia ca și „înfrânt este =cu înfrât”???!!! …!!! Și încă ma bat cu „copiii mei – vs. copii mei”!!! Sau : „fa-mi doua copi- vs. – fa-mi doua copii”???!!! 🙁
Sincer, forma asta asa zis corecta si anume „a infige” imi suna ca dracu si n-am absolut nici cea mai mica intentie sa o folosesc in vorbit sau scris. Nu cunosc etimologia cuvantului insa mi se pare o mare gogomanie sa folosesc acest verb in forma asta atat de deranjanta auzului. Prin urmare pentru mine singura forma corecta este si va ramane A INFINGE. Ganditi-va ca limba este un organism viu supus evolutiei si cred ca trecerea spre o forma in tot cu ce foloseste poporul este un fapt firesc de evolutie. Faptul ca in DEX scrie „a infige” nu inseamna ca asa si trebuie sa ramana. Eu zic ca pana la urma forma desprinsa din limba vorbita trebuie sa primeze. Altfel am fi ramas si acum la formele unuo cuvinte asa cum erau ele folosite acum 200 de ani doar pentru simplul fapt ca asa erau ele scrise prin vreun ceaslov. Deci pentru mine „a infige” suna ca naiba si nu ma intereseaza.
Fara vreo rautate, sunteti toti din Moldova?
Eu in vreo 26 de ani viata pe meleaguri oltenesti plus cativa de facultate la Cluj n-am auzit de „a infinge” nici ca fapt divers. Ma gandesc ca e vreun regionalism?
Nu sunt din Moldova. Eu traiesc in Cluj de 40 de ani, de cand m-am nascut, dar, „infige” am intalnit in dex si in exprimarea unora mai pretiosi. In concluzie recomand cu caldura modificarea in dex dupa forma a „a infige” urmatoarele cuvinte (impiNge, inviNge, infraNge, inciNge, impuNge…) pentru a corecta aceste aberatii din exprimarea orala a vulgului.
foarte interesanta discutia,eu folosesc in mod curent ‘infinge’,si am citit ceva carti la viata mea.am ramas uimit de forma literara a verbului,nu pot spune decat ca vreun ‘dinozaur’ din editura DEX-ului n-a iesti inca la pense.pt ELIAS :bravo,mi-a placut cum le-ai inchis gura.ai dreptate.
nici nu am auzit de „a infinge”
@silvana E valabil si invers: Eu n-am auzit de „a infige” pana sa ma uit in dictionar vreo doua ore intrebandu-ma unde naiba-i cuvantul „infinge”. Pe bune ca s-ar uita lumea urat la mine daca as zice „a infige”. Si eu m-as uita urat la ei daca ar zice asa.
Am citit etimologia, dar uite… n-ul ala a ajuns acolo in vorbirea curenta cumva. La recensamant ar trebui pusa si intrebarea asta: Tu cum zici? „A infinge” sau „a infige”? 😀
probabil depinde si de zona…nu am auzit pe nimeni care sa zica „infinge”,dar pot intelege 🙂
Forma corecta este- infige-, poate va fi introdusa in DEX si varianta cu”n”, vazand ca aproximativ 30% di populatie foloseste termenul. Momentan, (nu momental),ei sunt ocupati sa vada daca pun „n” la infige, sau il scot de la; incinge, intinge, invinge, infrange, etc. Da, stiu, nu au etimologii comune, dar creeaza confuzii !
Tinand cont ca nu apare in DEX aceasta forma nu inteleg de ce nu se accepta ca fiind gresita 🙂 Sau toti ceilalti care il folosim corect suntem niste „dinozauri” depasiti ? 🙂
Pentru cei care folosesc a „infinge” : au auzit/folosit vreodata in scoala/facultate aceasta forma a verbului a infige? Tind sa cred ca nu….
In plus, nu inteleg.. Care e legatura dintre verbul a infige si celelalte verbe amintite mai sus?
actiunea de a impuNge, de a inpiNge si de a infiNge sunt cumva inrudite… este bizar ca doar la „infinge” au ales pentru DEX cuvantul fara „n”.
@Robert: faptul ca noi mancat rht aici ca si noi si toti din orasul nostru sau zona noastra folosim „a infinge” nu inseamna nimic? Ca pentru noi inseamna ca am auzit pe toti vorbind asa si ca „a infige” e ceva ce-am aflat de curand. Daca nu e in DEX nu inseamna ca e incorect. Inseamna doar ca cei de la DEX trebuie sa faca un update si sa includa si forma folosita de noi, ca nu suntem cazuri speciale. Daca nu, asta e: noi nu vorbim limba romana ci un dialect 99,999% similar 🙂
In primul rand verbul „a infinge” nu exista nicaieri momentan. Arata-mi o carte sau orice alta dovada a existentei lui si atunci o sa fiu de acord cu tine. Sa vii si sa sustii ca un cuvant exista si e corect pentru ca „asa stiu eu si x cunoscuti de-ai mei” mi se pare aberant.
S-a facut cumva vreun studiu in orasul vostru si s-a tras concluzia ca toata lumea de acolo il foloseste asa?
Există în DEX cu precizarea că e folosit in est.
înfíg, -ipt, a -e v. tr. (lat. figo și infigo, -figere, a înfige; it. [in]figgere şi [inlfigere. V. fiulă, fix, afişez). Fac să intre ceva ascuțit în ceva: a înfige cuţitu în pîne, lancea în pămint. Fixez (Rar). V. refl. Intru fixîndu-mă: alicele s’au înfipt în lemn. Mă bag, pătrund, caut să fiu și eu undeva: acest om se înfige la toate banchetele.- În est a înfinge, part. tot înfipt, Tar pin nord și înfins. – Vechi și înfise ild. înfipse.
@Robert
„Arata-mi o carte sau orice alta dovada a existentei lui si atunci”….da, in traduceri curente ale filmelor TV, pe mai multe canale, exista tradus cuvantul in forma „infinge”, plus intr-o serie de carti.
@Robert: Eu in tot Iasul n-am auzit „a infige” si as paria pe toata Moldova. Dintre comentatori, unul zice ca pe meleaguri oltenesti foloseste „a infinge” de cand se stie, iar un altul zice ca la Cluj foloseste tot asa. Asta cu privire la „nu exista nicaieri”. Pe cine trimitem sa faca studiul pentru a face update la DEX? Pentru ca anecdotele vin de pe un teritoriu destul de larg.
Nu m-am oprit si am dat un search pe google cu termenul: infinge site:.ro . Titluri de rezultate:
* Bizonul vitezoman se infinge in pod | 220.ro
* Nu se infinge! – DaciaClub – Forum Dacia
* PD infinge cutitul in spatele guvernului
* Basescu infinge un Tulus in Chiuariu – Ziare.ro – toate ziarele online
* Turcu ii infinge cutitul in rana lui Niculescu
* VIDEO Ce zici de asta? Vezi cum isi infinge un fluier in vagin si …
* Toc = cui care pleaca din calcai si se infinge in sol, Barbati Femei
* Academia infinge o cruce la Rosia Montana – Ziarul de Iasi
dexro.ro are cuvantul in dictionarul roman-englez, dar nu si in DEX 🙂
Cu Diacritica (diacritica.wordpress.com) am schimbat cateva vorbe mai demult pe tema asta. Ea foloseste „a infige” in Dobrogea, dar au intrebat si altii dupa mine si tot „infinge” au scris cand au intrebat care-i forma corecta.
Cu alte cuvinte, ar trebui adaugat in DEX, macar ca regionalism. Ori cu aceeasi etimologie cu „a infige”, ori trebuie intrebati niste etimologi cum a aparut „n”-ul ala in cuvant, pentru ca nu e singurul cuvant care nu mai corespunde cu etimologia de cand au venit romanii (si alte natii) in vizita. Exista si posibilitatea ca „a infinge” sa fie de fapt o alterare a lui „a infige” dupa ce oamenii au auzit cuvantul „infingere” (care in italiana inseamna „simulare” din cate pricep eu cu Google, dar nu gasesc baza latina a cuvantului) fara sa stie ce inseamna si au inceput sa-l foloseasca gresit in loc de „a infige”, fara sa-si dea seama. Din generatie in generatie sensul nou s-a raspandit si uite asa am ajuns la dezbaterea asta.
Ce mai pot zice? Nu mai am idei momentan.
Pentru cei pro-înfinge… fără supărare, forma asta am întâlnit-o doar aici în Moldova și pe mulți am corectat și eu. Ca regionalism, l-aș putea accepta dacă și al nostru [al tuturor] Ion Creangă l-ar fi folosit. Până atunci îmi pare rău… și mai întreb și eu ce au mai întrebat și alții: „În ce cărți ați văzut voi forma ”a înfinge”?”
http://www.enational.ro/live/camerista-se-infinge-in-averea-lui-dsk-69448.html/
Ori avem ziaristi care nu au rasfoit niciodata DEX-ul, ori termenul exista si umbla liber fara a fi bagat in seama…
Mă refer la orice publicație într-adevăr, dar nu m-aș axa pe ziare și reviste extra prost informate și scrise de semidocți (în National Geografic afirmă că romanii i-au învățat pe britanici să cultive mămăligă, ăsta ar fi un exemplu), mă refer la CĂRȚI, cu sute de pagini și autori cu renume, verificate și răs-verificate.
Sunt nevoit sa ma repet: „recomand cu caldura modificarea in dex dupa forma a “a infige” urmatoarele cuvinte (impiNge, inviNge, infraNge, inciNge, impuNge…)”.
MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din țig. mišto.
Dece nu ar intra „infinge” in dictionar, cand a intrat si „de ce” , sub forma actuala?
Si asta fara „misto” manca-va-s !
Suntem mai degraba dispusi sa imprumutam si sa legalizam cuvinte din alte limbi, fie ea si tiganeasca, decat sa luam din regionalismele noastre…
Hai, la documentare !!!!
@ Canceris…”National Geografic afirmă că romanii i-au învățat pe britanici să cultive mămăligă,”
La examenul de BAC, cineva scrie: „cresterea”, sau, „cultivarea branzei”,ce ne mai mira?
huissan…se scrie „manca-v-as” 🙂
@silvana…Multumesc, a fost o eroare gresita…
@Silvana…Daca tot vanezi greseli, eu ma chem „husisan66” , nu huissan..
Orice vinator poate deveni vanat, si chiar va fi !!!
nu aceasta a fost intentia mea.Si m-as bucura enorm daca ar fi printre noi oameni dornici sa invete si sa ma corecteze atunci cand gresesc la randul meu.Greseala ta doar mi-a sarit in ochi,nimic mai mult. 🙂
Să cultive porumb, no greșii… Cât despre a înfige și înfinge ia vezi tu istetule care sunt derivatele lui și mai fă-ți niște calcule.
@silvana…Scuza-mi tonul artagos, nu asta am vrut.
Cat despre faptul de a te corecta…”Ligna in silvam portare” 🙂
@Canceris…Nu stiam ca in matematica se fac calcule si derivate, ce legatura au astea cu gramatica si limba noastra?
In matematica „n”este necunoscuta care se „infinge” in formula ca laleaua in branza…
Noa bine?
Fernando Magellan – prima calatorie in jurul lumii
Antonio Pigafetta, referindu-se la lupta declara ca : ,, …din pricina atator sulite si pietre cate aruncau asupra-ne, nu puturam sa tinem piept”. Magellan este lovit la obraz de o sulita de trestie si ranit la brat. Faptasul este ucis de Magellan.Neputand scoate sabia din teaca decat pe jumatate, un bastinas ii infinge un pumnal in piciorul stang. Cade cu fata in jos, fiind ucis de localnici. Prin jertfa sa, a dat posibilitatea marinarilor sa se refugieze la barci si sa scape cu viata.
Erata: La comentariul antepenultimul „Nu” se va citi „Eu”.
de-a-nfipta, eh? („n”-ul ala o fi de la raspuns -pe vremuri te dedai greu la oportunitati)
@Canceris Cauta un „Danila Prepeleac” pe la biblioteca, daca tot ai zis de Ion Creanga, si zi-mi si mie ce scrie pe pagina asta: http://www.haios.ro/listeaza_carte.php?lang=ro&ttl=6&pg=5 ca eu gasesc pe net si cu „infinge” si cu „infige”. Cineva a „corectat” undeva. Linkul citat zice asa: „Face mai intai o cruce s-o infinge in pamant, de insamna locul.” As cauta eu, da’-s la dracu’-n praznic departe de bibliotecile romanesti. –
Am mai gasit o chestie, chiar daca nu e de Ion Creanga: http://www.365mag.ro/carti/autori-romani/amurgul-se-lasase-in-zori.html care zice asa: „Parea ca nici sulitele dogoritoare ale arsitei nu se mai puteau infinge in pamantul sterp, aproape impietrit. Vegetatia se inegrise. Iarba, mai ales, se facuse scrum. Izvoarele aproape secasera. Raului Mare i se ingustase brusc albia.”.
Si primele cateva linkuri de pe Google ofera acelasi citat, cu „infinge”, dar am gasit si un link: http://www.coltulcolectionarului.ro/amurgul-se-lasase-in-zori-p-66913.html care foloseste „infige”. Zice ca e citat din capitolul I. Pana la urma ce scrie in cartea aia? Cineva a „copiat identic cu corecturi personale” (sic).
Atunci cartea a fost „corectată” de moldoveni, no, ce să zic îmi pare rău că ați trăit în minciună până acum și că pe la școli profii voștri de română sun incompetenți, dovadă și cel mai mic procentaj de promovabilitate la B.A.C.-ul de anu’ ăsta. Tăntălăii de la Academia Română, niște incompetenți, probabil, după părerea voastră, au hotărât în pauza de țigară că e mai corect ÎNFIGE.
Cu drag, al vostru Canceris.
http://canceris.blogspot.com
“Face mai intai o cruce s-o infinge in pamant, de insamna locul.” As cauta eu, da’-s la dracu’-n praznic departe de bibliotecile romanesti”
Sa nu uitam ca pe vremuri si rahatul dublu compus din Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu era numit „copii”
@Canceris: E foarte usor sa declari ca a fost „corectat” de moldoveni, avand in vedere ca Ion Creanga a fost si el moldovean – si tot nu m-ai convins: el cum a scris? Minciuna sau nu, cuvantul exista si e folosit de foarte multa lume, nu de doi-trei manelisti. La un moment dat a capatat in „n”, care contravine etimologiei, dar daca e gresit doar pentru ca nu e in DEX, desi e folosit de-atata lume, atunci trebuie trimisa scrisoare la Academie, ca sa-l puna in DEX 🙂 N-am inventat eu ieri cuvantu’ asta. Cartile alea doua mentionate mai devreme au fost publicate in 1981 si 1983. Eu m-am nascut in 1983, cand cuvantul circula vesel in forma cu „n” de ceva vreme, fara sa-l opreasca nimeni. Suntem in 2011 si tot ce aud e „lalalalalalala nu e in DEX lalalalalala”. Are you serious?
@canceris
Si care ma rog ar fi etimologia cuvantului infige? vine cumva din latina sau italiana?
PS
ia vedeti pe google cat de rar este folosit cuvantul „infingaret”. Mie sincer, romaneste-mi suna corect „a infinge” PUNCT
înfige – înfipt
înfinge – înfins ?
Din categoria „cei mulți au dreptate” bacul se va promova doar cu note mai mici de 6.
Încă o chestie: care e logica în a comenta pe un astfel de sit dacă oricum nu te interesează forma corectă? Doar ca să zici: nu mă interesează, pentru mine forma corectă e…, o mare gogomanie, … ?
@Andrei: Logica e că atunci când ai un segment de populație – nu știu cât reprezintă populația din jumătatea nordică a României (nu doar Moldova, ci și Transilvania), dar să estimăm 50% – care folosește forma greșită, atunci trebuie să te întrebi: mai poți considera forma aia ca fiind greșită sau mai bine confirmi cifra și pui cuvântul în dicționar?
Pe mine, pe lângă forma din dicționar, mă interesează și procentajul celor care folosesc forma dezagreată de „infig”-iști. N-am nici o cifră statistică a utilizatorilor formei greșite. Am înțeles de ce forma corectă e corectă și de ce forma greșită e greșită când vine vorba de rădăcina latină a cuvântului – că verbul e „infigo, infigere”.
La mine în cap, divergența față de cuvântul ăsta e din categoria „flanea – flanelă”. În București s-a uitat lumea urât la mine când am folosit cuvântul „flanea” (bagă de seamă că ăsta e în dicționar, cică „formă populară”). La ei se cheamă „pulover” (și ăsta e în dicționar).
Direcția pe care merg eu e să fie introdus și „înfinge”, și – dacă tot ai menționat, „înfins”, la „formă populară” în dicționar. Cine are ceva împotrivă să ridice două dege sus (probabil vor fi mijlociul de la mâna stângă și cel de la mâna dreaptă, dat că n-am menționat că trebuie să fie de la aceeași mână).
Atunci depune o cerere/plangere la Academia Romana, iar pana iti va fi acceptata foloseste forma corecta micutule cheGuevarra (Radu C). Pe langa asta daca 50% din prietenii tai ar asculta manele, sau si-ar taia venele ai spune ca este ceva normal nu? Daca 50% din populatia globului ar fi gay/homo ai zice ca e normal si este foarte ok… ai promova si chiar sustine miscarea nu?
P.S. Pt. Flanel
Ţesătură din lână, de o grosime specială, cu puf scurt, distinctiv, realizat din fire pieptănate, care sunt simple în bătătură, şi fire răsucite din două, trei, sau chiar patru fire, în urzeală. Se utilizează la costumele de calitate superioară pentru femei. Termenul este derivat din limba franceză, „duvet= puf fin”. Asa ca la ce spui tu flanel este de fapt un plover cade fara alte definitii iti explic eu ca vine din engleza pull-over, care inseamna a fi trage/ a fi tras pe de-asupra.
„dovadă și cel mai mic procentaj de promovabilitate la B.A.C.-ul de anu’ ăsta”
Dovezile de la BAC n-au nici in clin nici in maneca cu asta.
Rigoarea subit marita de anul asta se datoreaza divergentelor dintre sistemul de invatamant universitar si cel preuniversitar, mai exact cineva s-a gasit sa sustina profesorii de liceu considerand ca ar trebui platiti mai aproape de profesorii universitari; cazand atat de multi la bacalaureat, s-a rarit lista candidatilor la facultati, ceea ce e din partea profilor de liceu un fel de a spune „ei, vazurati mai universitarilor ca fara noi nici voi nu faceti bani?”, la care astia din urma, inventivi, au marit numarul studentilor-babuin de peste hotare (majoritatea din tara lui Abdullah), ca sa compenseze buzunarul
@Canceris: Asta și înclin să fac, dar vreau mai multe date, ca să fie scrisoarea mai lungă de jumatate de pagină.
Cât despre genul muzical „manea” și orientările sexuale „LGBT”, nu văd ce legătură au cu discuția de față. Bine că ești tu „normal” și arunci cu pietre în toți cei care nu sunt, conform definiției tale, „normali”. Ia un Coran de-aici și învață cum se face pietruirea omenește 🙂 Posibil și o Biblie, ca să ai „literatură comparată” și să nu ratezi vreo tehnică. Fă-ți o statistică prin ogradă să vezi ce cifre obții. Până la urmă și „normal” ține de media din statistici, iar diferența pe care vrei tu s-o faci e între „normal” și „distructiv”.
Mă întorc la PS-ul tău acum, că nu reușesc să înțeleg cum „flanel” se trage din „duvet” 🙂 Nu de alta, da’ tu ești normal și eu nu 🙂
@Barbosu Eugen: mi se par fantasme astea. Cred că subiectele sunt făcute de o mână de oameni (ce se-nvârt prin minister), nu de marea masă a profesorilor. Eu chiar cred că elevii de liceu sunt nepregătiți (mai ales în unele licee) și nu merită să piardă timpul pe la facultate (din motive diverse: profesori, părinți, societate în general cu modelele oferite).
@Radu C: consider că ai dreptate (parțială cel puțin) prin faptul că asta e situația de fapt: fiecare folosește ce vrea cum vrea. Cred că nu e o situație normală să modificăm regulile după ignoranți (fără un motiv mai bun). Destul de mulți din tineri folosesc k, sh, tz în loc de că, ș, ț, nu? Ți-ar fi sincer ok să se scoată cuvântul că, literele ș, ț și să fie înlocuite cu precedentele, pentru că sunt mulți tineri ce le folosesc? Sau să nu mai avem deloc diacritice pentru că destule ziare (online) scriu fără și e o „povară” de a scrie corect? Sau să scoatem virgula că oricum nu e folosită (corect)? Sau ii-urile de la unele cuvinte că oricum mulți nu știu când să le pună, că oricum lor le sună la fel?
Ie, și io mai scriu sau mai ales vorbesc ca în Ardeal, dar nu zic că „pentru mine asta e forma corectă”. Accept forma corectă și când e de scris un text, nu doar un dialog, o să încerc să folosesc forma corectă.
Nu cred că folosirea (cât mai) corectă a limbii române e o îngrădire a drepturilor cetățenilor, cum e interzicerea căsătoriilor de același sex.
Numa’ bine,
Andrei
Se pare că DEX online recunoaște forma „înfinge”: „În est a înfinge, part. tot înfipt, ĭar pin [!] nord și înfins. – Vechĭ și înfise îld. înfipse.” (http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEnfige)
Eu sunt tot din Iași și pot spune că toți cei pe care i-am întrebat au fost uluiți să afle că forma corectă a verbului este „a înfige”.
Ai mei nu sunt uluiti, cam toti cunosc forma corecta, dar nimeni nu spune altfel decat ” infinge”. Si eu la fel, mereu incerc sa spun „infige”, insa mi se pare ca suna straniu. Ieseanca si eu…
Dan, cum cred că știi, „DEX Online” oferă definiții din mai multe dicționare, nu doar din „DEX”. Definiția ce ai dat-o tu se aplică doar pentru est și dicționarul acela pare să fie din 1939.
@Andrei: Sursa aia e din 1939, ceea ce inseamna ca varianta „incorecta” nu e ceva de natura recenta. Populatiile respective folosesc cuvintele „infinge” si „infins” de suficienta vreme incat sa merite macar titlul de „regionalisme”. Daca aceste cuvinte au fost documentate in 1939 inseamna ca au existat si inainte de 1939 pentru suficienta vreme, nu au fost inventate atunci.
Cuvantul „infins”, care inseamna „infipt” in limba romana de dictionar, e alt cuvant pe care l-am folosit cand eram copil, dar nu stiu prin ce minune mi s-a parut ciudat la un moment dat cand am avut nevoie de el, pentru ca nu-l mai folosisem de o vreme in nici o forma. Atunci am cautat „infinge” in dictionar, ca sa vad cum se zice la timpul trecut, si nu l-am gasit, dar am gasit „infige” dupa ce mi-am adus aminte ca am auzit si „infipt” si „infins”, dupa jumatate de ora de cautari, si tot nu mi-a venit a crede ca aia e forma de dictionar.
Poti sa-mi dai cu DEX-ul in cap cat vrei tu, dar asta n-o sa faca formele regionale sa dispara.
No, amu-s curios cum zic moldovenii de peste Prut cuvintele ceste 😀 ca ei au fost separati de „tara mama” cam tot de pe-atunci si nici reuniti suficient n-au fost incat sa-si schimbe graiul.
Hehe, uite că am scris despre asta în 2010 și de-atunci mă tot străduiesc să spun înfige. Îmi iese de fiecare dată, dar tot fac un efort cognitiv. Nu e încă reflex și nici nu îmi sună ne-natural atunci când îi aud pe ai mei că spun înfinge 🙂
Ceva EXACT similar am patit si eu cu vocabula”repercusiuni” – fir’-ar mamaliga lor a dr(Biiip!) de „repercuRsiuni”, ca eu ASA stiam (inca din copilarie / adolescenta) cuvantul, si MAI c’-„as fi pus mana-‘n foc” pt corectitudinea a ceea ce eu „stiam cu certitudine”…
Cand am intalnit (intr-un alt site) situatia in care un cineva (sau poate O cineva) corectase pe un tert atragandu-i atentia ca in acest cuvant al doilea „r” nu exista, „ma inflamasem” tot si eram pe cale sa-i dau o replica… acida referitoare la „unii” care ii corecteaza pe „altii”, de fapt invatandu-i o forma gresita pt cuvant, caci forma corecta este CU al doilea „r”.
Noroc de faptul ca ma invatasem sa-mi verific afirmatiile (in cazul dat, nu corectitudinea intentionasem s-o verific – acea corectitudine netrezindu-mi nici un fel de indoieli – ci cautasem in dictionar vreo forma mai elegant-utila de exprimare civilizata a revoltei mele).
Cred ca POTI sa-ti imaginezi (cel putin DUMNEATA, Emi, care – dupa cat scrii in articol – ai patit SI DUMNEATA ceva similar) uluirea mea atunci cand am constatat ca greseam eu si dreptate avea preopinentul meu… (De-nu-stiu-CATE-ori m-am tot zgait in DEX, gandindu-ma ca poate-poate TOTUSI n-oi fi vazut bine si acel al doilea „r” O FI totusi acolo…)
(N-a fost aceasta singura data cand ceea ce credeam eu a fi corect s-a dovedit a fi gresit (sau/si invers), dar a fost (pt mine) cazul cel mai flagrant / epatant, avand in vedere convingerea mea (gresita) „de nezdruncinat”.)
Dicționarele, în afară de cele care tratează regionalismele, oferă explicații pentru limba literară, corect gramaticală folosită la nivelul întregii țări. Dacă tu nu vrei să accepți că varianta corectă este „a înfige” este problema ta personală Andrei.
„limba literară, corect gramaticală folosită la nivelul întregii țări” [citation needed] [note] – of off… cred ca am identificat de unde e toata problema: oamenii au impresia ca absolut toti romanii vorbesc cum scrie in dictionarul dictat de la Bucuresti si ca noi astia cu „infinge” suntem vreo 3-4 in toata tara si ar trebui sa o terminam.
Infinge: It’s word. It exists. Lots of people use it every day. Live with it. Avem si o sursa din 1939 care arata existenta cuvantului. Ce nu avem e de ce a disparut mentiunea aia din dictionarele actuale.
Also, gramatica priveste structuri, nu cuvinte. „Infinge” nu strica cu nimic gramatica.
(fac o paranteza la limba literara: Wikipedia zice ca perfectul simplu e rezervat limbii literare; dar am inteles ca oltenii il folosesc zi de zi – pe cine paruim?)
[note] cu variatii locale, si nu prea mult in centrul tarii, unde se vorbeste in principal maghiara
Radu C, ai dreptate: nu este o problema de gramatica, ci una de vocabular (care – daca nu ma insel – reprezinta un alt capitol, separat, al teoriei limbii).
P.S. Opinia mea este ca „a infinge” nu exista (si DEX-ul ma sustine) in ciuda multimii eventuale a celor care-l folosesc… (In acelasi fel in care nu exista „repercursiuni”.)
Radu C: La o relecturare ulterioara:
„…gramatica priveste structuri, nu cuvinte.”
Consideri ca declinarile / conjugarile nu se refera la cuvinte, SAU ca nu „tin de” gramatica? Dumneata ESTI in stare – SAU nu esti – sa analizezi (strict gramatical) CUVANTUL „făcui”, sau cuvantul „copiilor”, chiar daca ele nu apartin nici unei structuri (sau daca nu stii carei structuri ii apartin)? (Iti atrag atentia ca dpdv al vocabularului al doilea exemplu sugerat trebuie tratat in ambele acceptiuni – atat cu accentul pe „o” cat si cu accentul pe primul „i” – dar gramatical cele doua situatii se confunda.)
VictorCh: Prima reactie a mea la ultimul tau comentariu a fost: „Hmm… Omu’ are dreptate.” M-am inselat eu de destul de multe ori si n-ar fi nimic rau daca m-as insela si acum (mai invat ceva). Dar… tot cu structuri ai de-a face: categorizarea cuvantului relativ la timp, persoana, numar, caz. La modul tehnic, si inventez acuma, ca sa par destept, nu gramatica a facut cuvantul ala. Oamenii l-au facut. De ce l-au facut asa? Nu stiu. Daca oamenii aveau logica, nu mai aparea nici un „infinge”, nici o limba romana, si vorbeam si scriam toti Ido din prima, forever. Gramatica spune doar in ce casuta din tabelul timp-persoana-numar-caz (4D) se pune, si, totodata, ce efecte decurg din acest lucru – ce informatie e inglobata in cuvant, intr-un mod mai formal decat „asa se zice pe coclaurile astea”.
Daca n-ai sti nimic de timpuri, persoane, numere, cazuri (ca, de exemplu, ai 5 ani), tot poti folosi „facui” si „copiilor”, uneori chiar si in structuri ad-hoc, inventate, care daca nu sunt corectate pot persista ani. Prin extensie, asa a aparut si „infinge”: greseala necorectata, diseminata, devenita persistenta. Ce se intampla cand se intampla asta? Se dezvolta limba. Sau se creeaza alta (pidgin, creole, dialect, grai), daca nu depune nimeni suficient efort sa tina populatia in limitele dictionarului. Si dup-aia poti sa te bati cu dictionarul in piept cat vrei tu, daca asta te satisface, in loc sa adaugi noile variatii cu nota „regionalism in zona X” si sa-ti vezi de treburi mai importante.
Restu’ e off topic:
Cu ceva timp in urma am vazut urmatoarea chestie care mi-a placut: https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_language#Language_sample 🙂
O, si mi-a mai venit o idee. Daca treaba asta cu „infige” ajunge vreodata sa fie fortata pe gatul moldovenilor, sunt sigur ca o sa ajunga tema de bancuri la terasa: „Infinge-te si tu”, „Infige ba incultule, ha ha ha!”. All together now: =)) „Hai ca ne omori cu infige asta al tau”. Ceea ce n-ar fi rau deloc dupa parerea mea 🙂
PS. sigur is mai mult de 4 dimensiuni, dar se intelege
PPS. This is fun 🙂 Tot din 1939: Creez, creĭază [că ea devine ĭa după vocală], creăm și creem, creînd și creind. – nu aflam asta fara „infinge” 🙂 Teorie: Academia Romana schimba limba de dictionar in mod artificial, din cand in cand, din diverse motive, mai mult sau mai putin logice (sa se afle in treaba?). Si populatia are lag. Dupa o vreme e posibil sa inceapa si moldovenii sa vorbeasca cu „infige”, si „infinge” sa ajunga sa fie „cum vorbesc mosnegii”, cum e pentru mine cuvantul „înturnat” (asta este in dictionar btw: „a (se) înturna”). It happens.
PPPS. Cand am fost prima data la Bucuresti, am folosit cuvantul „flanea”, si persoana cu care eram a ramas mirata, ca citise cuvantul numai in carti 🙂 Ca in Bucuresti cuvantul corect e „pulover”.
And that’s the way the cookie crumbles 😀
Ai deschis prea multe subiecte intr-un singur comentariu, nu dispun de indeajuns timp / energie / dispozitie pt a dezvolta / raspunde tuturor, nici nu am vreun criteriu de selectie.
EVENTUAL ulterior (daca s-o potrivi).
Da, am un pic de OCD si un pic de ADHD 🙂
Radu, lasă că toți avem :))
PS: Dacă mai vii în București și cauți senzații tari, strecoară în discuție ”helanca” sau ”leuca” 😀
Nu pot sa cred ce citesc aici :))) n-am auzit niciodata in scoala, in familie sau printre prieteni forma a infiNge :))) voi cum cum conjugati la participiu ? infiNpt? :)))
si cum spui de exemplu: cutitul s-a „infins adanc in pamant” sau „infis adanc in pamant”?
Andreea, doar pentru că n-ai intrat tu în contact cu forma asta nu înseamnă că nu se folosește. Uite, nu știu în ce zonă locuiești tu, dar te asigur că sunt unele zone din Moldova în care se folosește exclusiv ”a înfinge”. Altfel, recunosc, am fost și eu grozav de surprinsă când l-am întâlnit pe ”nu mai mă suna” sau pe ”am decât 3 lei” odată cu mutarea în București…
Discuţii fără sfârşit.
Eu cred că un DEX oglindeşte cum se vorbeşte într-o anumită perioadă de timp.
Nu invers, adică vorbim corect cum scrie în DEX.
Mai mult, s-a facut o corectură sau completare…
http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEnfinge
cu stimă,
Elias
Elias, pentru rigoare ar cam trebui să vorbim după DOOM, iar acolo e drept că scrie doar ”a înfige”. Iar DEX tinde să fie ceva mai prietenos și menționează variante, forme regionale, forme mai vechi etc. Însă în acest caz particular nici măcar DEX nu ține cu ”a înfinge” – dacă te uiți bine la pagina din spatele link-ului, ai să vezi că este vorba despre un dicționar de la sfârșitul anilor ’30.
Imi cer scuze ca am citit replica atat de tarziu.
Andrei, cred ca ai citit printre randuri. Tu: „mi se par fantasme astea. Cred că subiectele sunt făcute de o mână de oameni (ce se-nvârt prin minister), nu de marea masă a profesorilor”. Raspunsul meu a fost destul de clar si nu considera „cineva” fiind „marea masa a profesorilor” altfel decat sub forma de reprezentant ales cu, si mai des, asa cum se intampla peste tot, fara de voie din partea reprezentantilor. Am spus „mai exact cineva s-a gasit sa sustina profesorii de liceu considerand ca ar trebui platiti mai aproape de profesorii universitari”.
Sau mai bine-zis participantilor.
Ambele forme sunt corecte. Faptul că nu e menționat în DEX, nu înseamnă că nu e corect. A se vedea SCRIBAN Dicționaru limbii românești.
dACA FOLOSESTI VARIANTA LATINEASCA O FI „iNFIGE”
Daca in schimb imprumuti din engleza, „finger” adica sa ti bagi degetele , mainile pe undeva e corect. Depinde ce ti bagi. Parti straine sau parti din corpul tau? Sa-mi bag piciorul s-ar traduce sa-mi infing piciorul. Vie limba romana Asa-i?
2024…. Înfinge sau înfige… Ciudat…. Abia acum am aflat că sunt dinozaur, citind textele de mai sus! Dex-ul între timp nu a acceptat forma pe care mie și celor majoritari din comentatorii anteriori pare corectă.