A (se) înăduși sau A (se) înnăduși

3

Admit că am asta de multă vreme pe listă și am tot evitat cu grație subiectul, pentru că nu am găsit un răspuns. De fapt, nici acum nu îl am.

Ideea vine dintr-un comentariu de la articolul cu înotul și da, e clar, a (se) înăduși sau a (se) înăbuși par să se abată de la sfânta regulă a celor doi de n, pentru că ambele verbe se formează prin compunere: în + năduși, respectiv în + năbuși.

E interesant că formele a (se) înnăduși, respectiv a (se) înnăbuși par să fi existat în forma cu doi de n în dicționarele mai vechi. Așa că singura explicație pe care o pot deduce deocamdată e că, la un moment dat, uzul a impus formele cu un singur n. Astăzi, DEX și DOOM consemnează exclusiv formele a (se) înăduși și a (se) înăbuși.

Alphred, îți mulțumim pentru inspirație! Și la fel de recunoscători vom fi și celor care pot să ne ajute cu o explicație mai amplă.

 

3 comentarii

  1. În rînd cu a (se) înăduși sau a (se) înăbuși:

    a (se) înăclăi.

    Explicația mea e simpl[ist]ă: în ediția următoare, vor apărea în genul

    !ÎNNĂDUȘÍ, înnădușesc, vb. IV. Intranz., tranz. și refl. (Reg.) A (se) năduși. – În + năduși.

    😉

     (0)
     (0)
  2. Deci am trecut de la doi de n la unul și revenim ulterior la doi? :))

    [Abia aștept iar comentariile cu academicienii corupți. Alea de la articolul cu â și î mă amuză copios de fiecare dată.]

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?