Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Mirador

Mirador
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Cu ocazia acestei emisiuni am descoperit un cuvânt nou (pentru mine) și, culmea, se referă la un tip de loc pe care tind să-l apreciez în mod deosebit, pentru că-mi plac mult panoramele:

Mirador (pl. miradoare) = încăpere deschisă pe terasele clădirilor, având rol de belvedere; post de observație sau de pază (situat pe o înălțime).

Citește și:   Despre greșeli

Articole interesante

11 comentarii

  1. „…încăpere deschisă pe terasele clădirilor…”
    1. Mi-e neclara formularea „incapere deschisa”: „incapere” nu se defineste ca „spatiu inchis” („marginit”) (care sa contina – in care sa „incapa” – ceva)? CUM ar veni „spatiu inchis deschis”?
    2. Lasand exprimarea deoparte, n-as crede ca o ghereta de pza (deschisa – cel putin in partea superioara – doar acoperita) sa constituie un asemenea „mirador”.
    Dupa cate stiu eu, miradorul este (dimpotriva) o incapere (situata la inaltime) INCHISA – fie cu geamuri, fie cu obloane (jaluzele) – dar cu posibilitatea de a vedea bine in toate partile / directiile (macar in toate cele „de interes”, in principiu cele de unde se asteapta sa inceapa sa se produca evenimentul anticipat – spre ex sosirea dusmanilor, sau aparitia persoanei/elor dragi).
    3. Si DE CE neaparat „pe terasele clădirilor”? Poate foarte bine sa fie constituita din ultimul etaj (prevazut cu geamuri) – sau macar unul dintre ultimele etaje – al/e unui turn…
    (Insa DA, (din cate stiu eu) se numeste „mirador” numai daca face parte constitutiva din imobil – fie din locuinta, fie din locul de munca – nu si daca este o constructie aparte, independenta.)

  2. Cred ca definitia corecta de luat in calcul este asta: MIRADÓR s.n. 1. Belvedere pe terasele caselor spaniole. 2. Post de observație ridicat deasupra solului
    Altfel, nu este un termen de specialitate si nu se aplica in alt context decat in arhitectura spaniola, cuvantul fiind el insusi preluat din spaniola.

  3. @emanuela: aia e definiția veche, între timp s-a generalizat.
    dacă s-au generalizat xeroxul și adidasul, care-s mărci comerciale înregistrate, bietul mirador, cu-atît mai mult 🙂

  4. Nu stiu cum s-a generalizat si pentru cine. Nu am auzit niciun specialist care sa foloseasca termenul in alt context decat cel spaniol.

  5. emanuela, pe de o parte ai dreptate – este putin probabil sa fi auzit termenul in alt context (daca nu esti avida „consumatoare” de beletristica este de mirare ca ai auzit termenul macar in contextul arhitecturii spaniole* – cu exceptia cazului cand esti de profesie arhitecta (sau ceva inrudit), sau daca ti-ai dus traiul o vreme printre imobile cu arhitectura spaniola*.)
    Da’ – pe de alta parte – ar fi fost si greu sa fi fost folosit termenul pe oareunde, atata vreme cat (dupa stiinta mea) nici trasatura arhitectonica pe care o denumeste nu prea mai este intalnita in arhitectura de azi (la nivel international – INCLUSIV in arhitectura spaniola contemporana – si cu atat mai mult (mai putin?) pe meleagurile noastre), ci este specifica arhitecturii spaniole MEDIEVALE, in acelasi fel in care – spre ex – „cerdac”-ul era specific arhitecturii valahe medievale, nu si celei contemporane: a disparut odata cu patura sociala careia ii era specific: chiaburimea ambitioasa si mica nobilime (in special rurala).
    * „Spaniola” ca denumire generica, fiindca altfel se aplica atat arhitecturii (sa zicem) cubaneze cat si celei (sa admitem) columbiene, sau argentiniene.

  6. Sunt arhitecta, de asta si spun ca termenul nu este folosit conform definitiei mentionate de Emi (dar stim deja ca DEX-ul are probleme la capitolul termeni de specialitate). Si de asta spun si ca ma mira ideea ca intelesul s-a generalizat (reiau: cum si pentru cine?). Beletristica nu tine neaparat cont de termenii de specialitate, isi permite sa utilizeze cuvintele intr-un sens mai larg. Dar aici vorbim totusi de utilizarea in vorbirea cotidiana, nu in beletristica.

  7. probabil că-n atîția ani de emigrație spre tărîmuri spaniole și întoarceri în vacanțe acasă s-a generalizat termenul ăsta. din moment ce e în Dex cu sensul generalizat înseamnă că s-a generalizat, pentru că uzul precede apariția în dicționar, nu invers.
    altminteri, da, Dexul are bube grele, și nu doar la termeni de specialitate. dar cînd vine vorba de simpla consemnare a uzului, probabil că-i putem da credit.

  8. „…ma mira ideea ca intelesul s-a generalizat (reiau: cum si pentru cine?).”
    Hm!
    (Cum? Pai numa’ ce-a fost citata definitia de dictionar…
    Pt cine? Consider ca pt (relativ) putinii (asa cred eu – n-am si dovezi in acest sens) care apartin mediilor in care se mai utilizeaza termenul.)
    Poate ca intrebari mai pertinente ar fi DE CE si DE CATRE CINE.
    De ce? Probabil pt „reanimarea” unui termen „muribund”, cu scopul de a fi folosit (cu sens nitel modificat) in vorbirea (probabil) colocviala, pobabil cu scopul de a „face pe interesantul” prin folosirea in vorbire a unor elemente arhaice de limbaj.
    De catre cine? Pai… fie de catre spaniolii insisi, fie de catre vreun strain (posibil roman) – care e posibil sa nici nu-i fi cunoscut decat vag / aproximativ intelesul initial, considerand (prin deducere din lecturi beletristice neexplicite si/sau din analizarea exemplelor care ii fusesera aratate) ca ASTA insemnase si inainte – SAU ii „adaptase” intelesul in mod intentionat.

    „…aici vorbim totusi de utilizarea in vorbirea cotidiana, nu in beletristica.”
    Din cate stiu eu, cu putine exceptii (scrieri beletristice (romantate) cu caracter evocator-istoric, sau citari (in proza) de exprimari colocviale in argou / jargon), beletristica (spre deosebire de scrierile stiintifice si/sau tehnice, mai riguroase in folosirea termenilor folositi) foloseste pt a se exprima exact limbajul oral cotidian, fara sa tina cont de (fara sa corecteze) eventualele inadvertente pe care acest limbaj le accepta in folosirea cuvintelor.

  9. „probabil că-n atîția ani de emigrație spre tărîmuri spaniole și întoarceri în vacanțe acasă s-a generalizat termenul ăsta.”
    Da’ ACOLO – oare termenul asta este „de uz curent” (cu folosinta ATAT de frecventa incat sa-l fi deprins „din zbor” pana si strainii – despre care se presupune ca nu stapanesc totusi „la perfectie” (nu cu totii, probabil nici marea lor majoritate) limba „bastinasa”), SAU l-a „descoperit” („din greseala”) cineva carismatic / apreciat (pozitiv) de catre membrii comunitatii, ceea ce a facut ca folosinta respectivului termen sa se generalizeze (sau macar sa se extinda la un numar de vorbitori suficient de mare incat sa justifice includerea cuvantului in DEX).

  10. Emanuela, departe de mine să te contrazic, dar termenul l-am ”pescuit” dintr-un documentar care făcea referire la o construcție din Asia (cu arhitecți olandezi). Presupun că influențele se simt și se transmit…

Lasa un comentariu