Școala și abandonul școlar

3

Așa sună știrea:

Pe mine mă revoltă. Și mă revoltă de 2 ori: pe de o parte mi-e ciudă că pur și simplu se întâmplă așa ceva, dar și pentru că sunt o mulțime de puști care au posibilitatea să meargă la școală, nu-i obligă nimeni și nimic să muncească în loc să învețe, însă au senzația că școala nu e suficient de cool și n-au nevoie de ea. Nu e neapărat o atitudine mioritică și nicio societate nu e fundamentată exclusiv pe meritocrație, dar parcă în alte părți timpul cerne mai bine și mai clar valorile…

Oare dacă le-am spune adolescenților rebeli care-s prea ”șmecheri” pentru carte că școala intră în categoria lucrurilor pe care e mai bine să regreți că le-ai făcut decât să regreți că nu le-ai făcut ar deveni mai atractivă activitatea?

Distribuie:

3 comentarii

  1. Nu numai in domeniul scolii (sau in cel pecuniar care deobicei cauzeaza abandonul scolar fortat), ci si in multe alte domenii, unii au mai mult decat le-ar trebui / decat sunt dispusi sa utilizeze, pe cand altii n-au nici macar strictul necesar.
    Pe de alta parte, nu sunt acestea singurele domenii in care nu-ti dai seama de valoarea reala a unui lucru decat dupa ce nu mai dispui de el. (Punem pariu ca acel "spargator de lemne" din filmulet, pana era in scoala, nu era deloc incantat de faptul ca trebuia sa si invete si n-o facea cu tragere de inima in exces? TARE m-ar mira sa fie altfel*...)
    * Deobicei omul nu regreta lipsa educatiei formale decat fie (ca in clip) cand in loc sa invete trebuie sa desfasoare o alta activitate care ii displace si mai mult, fie mai tarziu in viata, cand incepe sa simta si sa constientizeze FAPTUL CA si FELUL IN CARE lipsa de cunostinte specifice reprezinta un handicap - spre ex atunci cand fata pe care incearca s-o cucereasca scriindu-i biletele de dragoste - sau poate chiar poezii - (sau cel care ii citeste CV-ul / ii ia interviul pt ocuparea unui post ravnit) in loc sa manifeste o impresionare placuta incepe sa rada de el pe seama incorectitudinii scrisului / vorbitului sau.

     (0)
     (0)
  2. Copiilor din ziua de azi nu le place scoala....e o moda, nici nu stiu ce sa zic. O considera o pierdere de timp si pe buna dreptate uneori, la ce modele vad pe la televiziune. Eu, si cred ca majoritatea celor din generatia mea, desigur ca nu toti, eram...mereu in competitie si desi timpul a trecut, inca mai suntem si acum. Am o verisoara de 10 ani care mi-a zis "As prefera sa muncesc in locul lui mami decat sa ma duc la scoala". Si asta pentru ca are multe lecturi de citit si nu e deloc pasionata de ele. Am incercat sa ii exprim cat mai pe intelesul ei entuziasmul meu de cand eram de varsta ei, cand nu mai puteam sa las cartea din mana pana nu o terminam de citit, cand mama se trezea noaptea sa ma verifice daca mai citesc cu lanterna sub plapuma...
    Oamenii se schimba in timp, iar experientele diferite fac oamenii diferiti. Mie mi-a placut cartea, dar am si defecte, de exemplu nu ma pricep la gatit si probabil ca nici nu imi place. Alta fata poate nu face o facultate dar face o mancare foarte buna. Cred in final ca...nu toti suntem facuti sa fim intelectuali. La o adica, avem toti liberul arbitru...iar pentru copii aleg parintii. Ei ar trebui sa stie sa aleaga mai bine, in fond, pasiunile copilului se pot insufla. Degeaba insa daca aschia nu sare departe de trunchi....

     (0)
     (0)
  3. Eliza, copiii trebuie ghidați. Până la o vârstă nu prea ai cum să alegi în cunoștință de cauză pentru că-ți lipsește fix cunoștința de cauză. Uite, eu am tras de ai mei un an întreg să mă dea mai repede la școală. Și ghici ce... Eu am vrut la școală de la 6 ani pentru că aveam o prietenă bună cu 1 an mai mare și vedeam la ea multe caiete pe care le percepeam ca sursă de hârtie pentru desenat. Apoi, la capitolul lecturi cred că până prin liceu le vedeam ca pe o corvoadă. Îmi făceam treaba că, deh, știam că trebuie. Dar pot spune că adevăratul gust pentru lectură cred că mi l-am format abia de vreo 2-3 ani.

    Cât despre condiția de intelectual, așa e. Nu-i musai să fim toți cultivați. Dar aici vorbim de școala primară și de etapele obligatorii. Iar astea nu te ajută neapărat să asimilezi cunoștințe, ci te ajută în primul rând să înveți să formezi raționamente, să-ți însușești niște instrumente de bază ca să poți face față în lumea asta. Acum și în piață văd anunțuri care caută vânzătoare ”cu BAC”.

    Însă nu te pot contrazice la capitolul modele... Doar că n-au toți băieții stofă de fotbaliști și nici miliardari dornici de accesorii nu-s chiar fără număr ca să fie loc pentru toate mândrele cu aspirații îndoielnice 🙂

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu