Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Tapițerie sau Tapiserie

Tapițerie sau Tapiserie
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

[via Idei]

E drept că DEX menționează că unul dintre sensurile lui tapițerie este o variantă pentru tapiserie, dar DOOM consemnează explicit că tapițeria se referă la partea tapițată (îmbrăcată) a unei mobile, iar tapiseria este o broderie, o țesătură.

Totuși, eu mi-am prins urechile în definiții și mențiuni când am decis să mă uit și la diferența dintre verbele a tapisa și a tapița, mai ales când a apărut în schemă și a capitona (care pare să fie sinonim cu a tapisa, dar în același timp poate să se refere la un proces anterior tapisării).

Așa că simțiți-vă liberi să aduceți completări. Eu am înțeles, pe scurt, că tapițeria se leagă musai de o piesă de mobilier, iar tapiseria e un material care poate sau nu să fie legat de mobilier.

Emanuela, îți mulțumim pentru sugestie!

Citește și:   Business

Articole interesante

13 comentarii

  1. Este exact asa cum ai scris: tapiterie gasim pe canapele si in masini, iar tapiserie pe pereti, cu Rapirea din Serai 🙂

  2. DEX98 nuanțează un pic:

    TAPIȚERÍE1, (2) tapițerii, s. f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. – Tapițer + suf. -ie.

    TAPIȚERÍE2 s. f. v. tapiserie.

    și respectiv

    TAPISERÍE, tapiserii, s. f. 1. Lucru de mână cusut pe o canava cu lână, cu mătase, cu fir. ♦ Țesătură din lână sau din mătase înfățișând subiecte diverse sau teme alegorice, lucrată manual sau la război și folosită mai ales la împodobirea pereților sau a unor mobile. 2. Partea tapisată a unei mobile. [Var.: tapițeríe s. f.] – Din fr. tapisserie.

    Concluzia clară: nu-i prea clar… 🙂 Dar fac și eu cam aceeași diferențiere, tapițeria prinsă de mobilă/scaune/interior de mașină, tapiseria pe pereți.

  3. „…a capitona (care pare să fie sinonim cu a tapisa…”
    In NICI UN caz! DOAR cu „a tapiţa”! (Dealtfel, mie mi se pare inutila insasi existenta verbului „a tapisa”: CE sa insemne (logic) verbul*, daca „tapiserie” este broderia (creatie al carei singur rost este esteticul)? Coaserea (crearea) tapiseriei? Atarnarea ei la locul de expunere – spre ex pe perete?)
    * Ulterior m-am razgandit: ar putea defini (spre ex) tapitarea cu o tapiserie (adica nu cu un simplu material textil – in principiu stofa – ci cu un material BRODAT, pt sporirea esteticii ansamblului)…

    Capitonarea nu este anterioara tapitarii, ci este o etapa (facultativa) de la inceputul procesului de tapitare: tapiteria poate sa fie aplicata (cu rol strict estetic) direct pe obiectul rigid pe care il imbraca, sau aceasta etapa poate sa fie precedata de capitonare – aplicarea pe obiectul rigid (sub tapiterie) a unui strat de material (in principiu pufos / poros si elastic) cu variate roluri practice: de izolare fonica (sa nu mai deranjeze zgomotele care prin usa capitonata nu mai razbat) sau termica (sa nu racim la „pardon” asezandu-ne pe scaun din lemn rece imbracat doar intr-un strat de material textil), de sporire a comoditatii / confortului (ca sa nu ne sculam cu dureri de oase dupa ce sedem / dormim direct pe lemn), de „umplere” a volumului… ne-sprijinit al unei tapiterii de o forma… interesanta (spre ex urechile aplicate unui fotoliu cu tapiterie cu motiv animalier) etc. Tapiteria unei mobile utilitare (scaun, fotoliu, canapea, pat…) mai poate sa fie completata (sau chiar inlocuita cu totul) cu „perne” (sau saltele) detasabile tapitate.

  4. Victor, în DOOM scrie negru pe alb ”(a capitona, a tapeta)” fix în dreptul lui a tapisa. În DEX, la fel, a capitona apare în definiția lui a tapisa.

  5. P.S. De regula, in limbajul curent (inclusiv asa cum il folosesc si eu) capitonarea este considerata subinteleasa in procesul de tapitare, ceea ce nu e tocmai adevarat…
    Iar capitonarea poate sa reprezinte si o actiune de-sine-statatoare, nefiind neaparat urmata de tapitare (spre ex atunci cand capitonam pt antifonare / izolare termica un panou a carui fata capitonata nu este vizibila).

  6. Emi, eu TE CRED (pe cuvant, fara sa verific – nu e necesar, am mai intalnit destule aberatii prin DEX) ca „asa scrie la carte”, da’ asta nu i-ar face mai fericiti pe tapiterii care BRUSC s-ar trezi obligati sa isi faca meseria intr-un singur fel, fara sa poata „sari” etape (costisitoare) ne-necesare, nici pe beneficiarii (spre ex) ai izolarii (capitonarii) unei usi interioare utilitare (spre ex spre „debaraua” hidroforului), care s-ar pomeni obligati sa plateasca SI tapitarea ulterioara capitonarii care-i intereseaza.
    „Aia” – cand au stabilit definitia / sinonimiile – nu i-au intrebat si pe profesionistii domeniului…

  7. Victor, să știi că ar trebui să întreb un practicant. Altfel, zău mi-era mai clară diferența dintre cele două înainte să încep să mă documentez ca să scriu asta 🙂

  8. O perioada eu am practicat (neprofesionist, dar printre profesionisti) in domeniu. (E o poveste mai lunga.)

    Capitonaj: aplicarea pe… un panou a unui material „moale” – de la buret la multiple straturi de material textil sau la o plapuma veche, indiferent de estetica rezultata, pur-si-simplu ca sa fie moale si/sau ca sa izoleze termic. (Niciodata cand simteai scaunul prea rece n-ai pus pe al, inainte de a te aseza, o simpla „foaie” de buret – sau cateva ziare impaturite adecvat?) Poate sa fie (sau nu) urmata de tapitare.

    Tapitare: fixarea* pe o anumita suprafata (cu rol preponderent estetic) a unui material textil sau similar (o usa capitonata se tapiteaza cu vinilin…), direct pe materialul rigid al panoului (spre ex clasicul „tapet” aplicat pe pereti) sau pe capitonajul prealabil.
    * Fara a omite (spre ex) cazul foliilor / canapelelor care NU au fixat pe ele (pe sezut) tapiterie, ci care sunt „tapitate” doar prin aplicarea pe ele a unor „perne” tapitate.

    P.S. „Tapitarea” mai poate sa aiba (spre ex la clasicele „dormeze” batranesti) si rol NU estetic, ci doar de a… „tine la un loc” capitonajul – si de a impiedica rapida erodare a acestuia, „tapitarea” respectiva fiind facuta cu un material textil „tare” (rezistent) si cat mai ieftin, indiferent de estetica (spre ex cu „panza de sac”, sau cu clasicul „doc” in dungi).

    P.P.S. TOT din tapitare mai poate sa faca parte (facultativ) si aplicarea pe suprafata rigida (cu scopul creerii unei suprafete „moi”) a unor arcuri de comprimare, acestea fiind interconectate si (in principiu) acoperite (cu material textil – si nu numai).

  9. Zice bine Victor. Din păcate, dexul nu ne scutește de etapa întrebării unui om din domeniu. Dexul dă ca sinonime atîtea cuvinte care n-au treabă decît de departe, încît de la un moment (momentul cînd începe să înșire echivalenții, de pildă) dat devine inutil.

  10. „vreau sa îmi capitonez tapițeria jilțul cu o tapiserie” ?

  11. Buna ziua, stiu ca e tarziu fata de cand a inceput discutia, dar poate ajuta.

    Sunt tesatoare, si in principal tesatoare de tapiserie. Numai cand ma gandesc la ce spune DEX-ul ca e tapiseria si/sau tapiteria (daca e sa ii credem pe cei care au redactat definitiile) mi se face rau.

    Nu stiu sa va spun mai multe despre a tapita/a capitona, dar stiu sa va spun ce inseamna tapiserie, si pot sa va spun de la inceput ca nu are nicio legatura cu tapiteria de mobilier.

    In primul rand, tapiseria NU inseamna broderie. Broderia presupune existenta prealabila a unui material textil pe care se cos modele cu ac si cu fir textil. O mare parte din vina pentru confuzie o are probabil „tapiseria de la Bayeux”, care este de fapt o lucrare istorica de broderie, denumita gresit tapiserie, si care a generat confuzie cam in toate limbile europene in care a ajuns.

    O alta mare parte din vina o are si faptul ca in romaneste termenul „goblen” denumeste un tip de broderie care incearca sa copieze felul in care arata tapiseriile clasice realizate in atelierele frantuzesti de la Gobelin, care sunt chiar tapiserii reale.

    Tapiseriile sunt tesaturi care sunt create direct cu modelul vizibil, nu sunt panze pe care se adauga un model. Deci, cand realizezi o tapiserie, ai la dispozitie o urzeala pe care adaugi fire colorate conform modeluli dorit, nu iei o bucata de panza si desenezi pe ea „rapirea din serai”, ca sa parafrazez un ante-scriitor aici :).

    In plus, explicatia cu „manual sau la razboi” nu prea are fundament, avand in vedere ca la razboiul de tesut se lucreaza manual; nu poti realiza tapiserii cu lucrul in brate, stand in fotoliu. Poti coase „goblenuri”, poti broda, poti impleti, dar nu poti tese „manual” fara razboi.

    Revenind la rapirile din serai pe care le cunoastem cu totii, acelea pot fi definite ca obiecte textile realizate pe razboaie mecanice, iar tehnica in care sunt realizate este mai aproape de cea a covoarelor plusate sau „persane” decat de cea a tapiseriei.

    Definitii corecte ale termenului de „tapiserie” pot fi gasite in dictionarele de limba franceza si engleza, avand in vedere ca ororile din DEX referitoare la ea nu fac decat sa incalceasca si mai mult intelegerea in aceasta privinta. (Mie mi se pare ca e ceva de genul: „pisica -1. mamifer de talie mica, etc etc etc…. 2. caine”. Ca sa duc exemplul meu absurd si mai departe, in definitiile din dex sensul primar este cel de „caine”, iar partea corecta din punct de vedere logic/factual/etc este lasata la sfarsit.)

    Multumesc.

  12. @Alexandra, îți mulțumesc pentru explicații. Poate n-ar fi rău să le comunici și Institutului Iorgu Iordan, că tot se arată deschiși la corectări.

Lasa un comentariu