Tot despre bani

10

Când v-am scris ieri despre bancnote, mi-am amintit că intenționam să vă scriu cândva și despre cuvântul cash, pentru că l-am descoperit cu drepturi depline în DOOM. Și, sinceră să fiu, chiar m-am bucurat că l-am găsit acolo, în ciuda faptului că nu sunt un fan al împrumuturilor inutile. Adică, să-mi fie cu iertare, dar mie cash mi se pare cel mai potrivit, deși aveam corespondent neaoș. Ba chiar avem mai multe opțiuni:

  • a plăti peșin;
  • numerar (sau bani în numerar);
  • lichidități (sau bani lichizi);
  • bani în mână;
  • cu banu’ jos;
  • bani gheață (mulțumim, Cicu!).

Distribuie:

10 comentarii

  1. Așa, eram sigură că am mai uitat câte ceva.

    PS: De unde vine asta, oare? E cu profunzimi, pentru că banii sunt reci și impersonali? E la propriu, reminiscență din epoca în care banii erau doar sub formă de monedă? 🙂

     (0)
     (0)
  2. Cristi, dacă e să cauți bine, probabil că toate sunt îmrpumuturi la origine. Ce e neaoș e ce există deja oficial în limba română 🙂

     (0)
     (0)
  3. Relativ la bani gheață; am încercat să sap un pic după de unde vine și am găsit două explicații.

    1) Expresia „bani gheaţă” vrea să arate că banii sunt puşi deoparte –, în bloc pentru o anume târguială, precum şi faptul că sunt plătiţi în bloc, toţi o dată.
    Se mai întrebuinţează şi formula „bani peşin”, care vine din turceşte, adică pregătiţi pentru a se face plata sau cumpărătura pe bani gata. Era un cuvânt foarte „la modă” pe vremuri, când ţările române trebuiau să plătească bani „peşin”.
    (http://istorie-edu.ro/istoriee/Ist_misc/Dict_C/exp_B.html)

    2) (atenție, e lungă!)
    GHEAŢĂ 2
    (BANI GHEAŢĂ)
    Expresia bani gheaţă poate fi tradusă prin engl. cash, fr. argent comptant etc., fiind sinonimă cu bani în numerar, bani lichizi, bani gata, bani peşin, (plata) în naht, (plata) cu banii jos etc. În acest context, substantivul gheaţă, devenit invariabil, îşi pierde în întregime sensul său originar, neexistând aparent vreo legătură logică sau de altă natură între cele două înţelesuri divergente ale aceluiaşi cuvânt.

    Suntem de părere că alăturarea celor doi termeni, bani şi gheaţă, se poate explica printr-o surprinzătoare coincidenţă, anume prin omofonia dintre cuvântul ngr. πάγος [págo(s)] „gheaţă” şi verbul it. pago (in contanti) „plătesc (în numerar)”, respectiv subst. it. paga „plată (efectivă)”. Această neobişnuită asociere verbală ar putea fi atribuită mediului negustoresc bilingv româno-fanariot, într-un
    context istorico-lingvistic care a dispărut abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea.

    Este îndeobşte cunoscut faptul că, în toată perioada domniilor fanariote,negustorii români erau bilingvi cu neogreaca, buna cunoaştere a limbii greceşti fiind o condiţie strict necesară în orice taxid sau călătorie de afaceri în Imperiul Otoman, puterea care deţinea monopolul comerţului cu Principatele Române. Prin
    forţa lucrurilor, însă, negustorii români intrau în contact cu toate limbile vorbite în Levant, una dintre ele fiind acea lingua franca a Mării Mediterane reprezentată de limba italiană, răspândită mai ales prin negustorii veneţieni şi genovezi stabiliţi în cartierul Pera din Istanbul.

    Putem presupune că, în contactul cu mediul negustoresc cosmopolit otoman şi cu instituţiile bancare constantinopolitane, negustorii români au avut suficiente ocazii să audă cuvintele italieneşti paga „plată” sau pago „plătesc (acum)”. Fie din neştiinţă, fie, mult mai probabil, în glumă, aceşti termeni italieni au fost echivalaţi
    cu ngr. págos „gheaţă”, fiind traduşi din „greceşte” în română: it. pago (in contanti) „plătesc (în numerar)” → ngr. págo(s) „gheaţă” → (plătesc cu bani) gheaţă, această inovaţie fiind adaptată după modelul tradiţional: bani peşin, bani gata etc.

    Credem că cele spuse mai sus ar putea constitui o bună explicaţie pentru apariţia expresiei discutate, fiind evident că banii în numerar, „banii gheaţă”, care erau plătiţi pe loc de către negustorii români, au fost denumiţi şi în acest fel, pentru a-i deosebi de sumele de bani transferate prin intermediul băncilor, cu ajutorul diferitelor instrumente de credit ale epocii, scrisorile de schimb sau cambii etc.

    Atragem atenţia aupra faptului că nu se poate stabili vreun paralelism
    semantic între aşa-zisele „lichidităţi”, ori „banii lichizi”, expresii calchiate după limba franceză, şi calitatea gheţii de a fi un corp solid: banii gheaţă nu sunt „bani solizi”!
    Bani gheaţă: traducere românească a it. pago „plătesc”, echivalat cu ngr. págos „gheaţă”.
    [Cf. LR, LIX, 2010, nr. 2, p. 186]

    (http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A6675/pdf).

    Am reprodus tot textul lui Pârvu Boerescu, Viața cuvintelor, (© 2014 Editura Academiei, Provided by Diacronia.ro) în ideea că nu știu cît de permanent e linkul găsit.

     (0)
     (0)
  4. Cicu, interesant. Am aflat o mulțime de lucruri noi, inclusiv expresia cu ”plata în naht”.

    PS: Poți confirma aterizarea? Stau cu griji 🙂

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu