Am văzut în fluxul de informații de pe Facebook distribuit și ăsta, desigur, cu un iz de ironie:
Presupun că, dacă nu l-ați mai văzut fix pe ăsta, măcar un videoclip din gama VaxPopuli ați văzut la un moment dat. Iar reacțiile obișnuite variază între amuzament teribil și amărăciune profundă. Firește, am și eu sentimente mixte față de ele și sunt răspunsuri care-mi fură un zâmbet prin naivitatea lor și răspunsuri care mă întristează, pentru că sunt categoric mari probleme cu o țară lume în care sunt atâția indivizi cu o cultură generală mai mult decât limitată. Însă, realist vorbind și raportându-ne strict la mediul lor imediat, probabil că oamenii ăștia cunosc despre lume exact cât au nevoie ca să poată trăi. Și nici măcar nu e (doar) vina lor că nu au învățat mai mult sau că nu și-au dorit să învețe mai mult. Pur și simplu sunt adaptați la micro-universul lor, exact la fel cum suntem fiecare pe felia noastră, doar că feliile între ele seamănă mai mult sau mai puțin.
Da, e ușor să arăți cu degetul și să te simți superior că tu știi câte ceva în plus, dar eu aleg astăzi să fiu recunoscătoare că am avut acces la informații de tot felul, că părinții/profesorii/mentorii mei au reușit să stârnească în mine dorința de cunoaștere și, mai presus de orice, că mi s-a indus ideea că am să fiu mult mai câștigată dacă n-am să trec prin viață orbește, ci am să mă întreb la fiecare pas ”de ce?”…
frumos spus!
„…sunt categoric mari probleme cu o țară lume în care sunt atâția indivizi cu o cultură generală mai mult decât limitată.”
In opinia mea – nu neaparat! Din cate stiu eu, atat in SUA cat si in Japonia si in Germania (si probabil si in – spre ex – Coreea de Sud si in alte tari puternic dezvoltate industrial) exista LARGI categorii de populatie a caror cultura generala nu este mai breaza decat cea prezentata aici – si afirmatia nu este mai putin adevarata daca luam in considerare nu tarile dezvoltate tehnicist, in stil occidental, ci tarile dezvoltate in stil oriental – China rurala, India, Tibet etc. – si nu-mi face impresia ca tarile astea ar avea prea mult de suferit DIN ACEASTA CAUZA: acele categorii de oameni isi gasesc foarte usor „nisa” lor unde se potrivesc de minune si unde sunt cat se poate de utili societatii, deobicei desfasurand activitati fata de a caror indeplinire oamenii mai cultivati au repulsie, tind sa „fuga” de ele.
Victor, intenționat am tăiat țara și am lăsat lumea și nu mă refeream la cât de utili sau nu sunt societății oamenii mai puțin educați. Mă refeream, de exemplu, la faptul că oamenii care nu prea se întreabă ”de ce” sunt mult mai ușor de condus/manipulat și există motive bune pentru care populații întregi sunt menținute intenționat în sărăcie și ignoranță (mă rog, astea două se cam alimentează reciproc).
Am inteles – nu comentariului dumitale ii raspund.
„…am să fiu mult mai câștigată dacă n-am să trec prin viață orbește, ci am să mă întreb la fiecare pas ”de ce?”…”
Cam asa procedez eu de ma luati voi la stanga-‘mprejur, cand pun la indoiala cate-o regula gramaticala care nu se potriveste cu logica mea si cu bunul-simt lingvistic pe care-l am. (DE CE „a asambla” cand substantivul „de baza” e „aNsamblu”, CUM constitui „familia de cuvinte”? DE CE „deliNcvent” de la „delict”? Si nu-mi dati raspunsurile cu etimologia, ca le cunosc – eu intrebam de LOGICA.)
păi, e bine ca, dacă ți se dă răspunsul corect și nu-ți place, să ceri altul 😀
Eu de obicei nu cer alt raspuns (de obicei nu sunt inteles si mi se repeta regula de parca n-as fi inteles-o eu), ci ofer EU varianta conforma logicii mele, impreuna cu explicatia corespunzatoare. (Apoi uneori ma conformez regulii oficiale, alteori logicii mele, in functie de imprejurari si de marimea (estimata de mine) a riscului de a nu fi inteles / de a fi inteles gresit daca ma abat de la regula.)
chestia e că gramatica nu-i logică în foarte multe aspecte ale sale. reguli interne sînt încălcate de etimologii, există excepții peste excepții, la care se adaugă mai nou variațiile limbii vorbite pe după blocuri (și alea-s limbă română, desigur, dar prea frecventa actualizare a unor reguli face lucrurile de neutilizat uneori, în loc să îmbogățească și să înlesnească). peste toate astea, tu (nu doar tu, toți facem asta) vii cu logica ta internă, care este una subiectivă și care ba vede, ba nu vede toarta ceștii, după direcția din care se uită la ea. înțelegi, așadar, de ce este aproape imposibil de răspuns la întrebarea „care e logica pentru care…” în domeniul ăsta.
Cred că nu degeaba umblă vorba printre străinii care încearcă să învețe limba română că are puține reguli și simple, dar multe excepții 🙂
cred că da :))
nu mai vreau să zic cum o complică inutil și institutul lui pește prăjit. gîndește-te cum e pentru un străin diferențierea nici o / nicio; sau faptul că avem un sunet unic care totuși se scrie în două moduri diferite (î și â) în funcție de cele nu mai puțin de 4 poziții generale pe care le poate ocupa într-un cuvînt. șiiii toooot așaaaaa…
Bine, nici cu alte limbi nu mi-e rușine 🙂 http://9gag.tv/p/9MdBy/a-poem-about-how-the-english-language-is-crazy
„…variațiile limbii vorbite pe după blocuri (și alea-s limbă română, desigur…”
Alea parca-‘s mai degraba (un fel de) jargon…
„…limba română că are puține reguli și simple, dar multe excepții”
Mai cu indreptatire se spune asta despre limba engleza (eventual chiar despre germana): limba romana e PLINA de exceptii, dar regulile nu sunt nici putine si nici simple, este o limba cam la fel de dificila ca rusa (sau ca latina, ca franceza etc). (Germana am pus-o in paranteza din cauza frecventei cu care (si a felului in care) alcatuiesc ei cuvinte compuse.)
„…cele nu mai puțin de 4 poziții generale pe care le poate ocupa într-un cuvînt…”
Bagsama azi sunt mai putin „perspicac”: CARE – PATRU pozitii? La inceputul cuvantului, la sfarsitul acestuia, in interiorul sau – si-i…? CARE-i a patra?
Emi, saru’mana pt link, e GROZAV de amuzanto-interesant! (In acelasi spirit si cu referire la ciudateniile pronuntiei in engleza, eu invatasem ca in engleza cuvantul pronuntat ca „fish” s-ar mai putea eventual scrie si ca (spre ex) „ghoti” – daca se pronunta „gh” ca in „enough”, „o” ca in „women” si „ti” ca in (spre ex) „function”.)
P.S. Si TOTUSI – REGULILE limbii engleze sunt putine si simple, toata aceasta discutie se poarta despre EXCEPTII…
cele patru poziții la care mă refeream sînt la început, la sfîrșit, în interior la începutul unui element de compunere (neînțeles) și în interior fără să fie începutul vreun element de compunere.
Da, adevarat, nu ma gandisem (n-avusesem cu ce).
Neinteles? CE? (Vezi drept exemplu insasi grafia corecta a cuvantului „neinteles”, unde „î” este corect scris desi e in interiorul cuvantului.)
bine, data viitoare o să pun și ghilimele.