Citim, citim, dar ce citim?

6

Ieri m-am bucurat să aflu că și altora li se pare că, în general, se citește mai mult. Însă n-am reușit să aflu și ce fel de cărți se citesc. Așa că azi am investigat și m-am uitat cu atenție la câteva librării online și la topurile lor. E drept că profilul consumatorului care dă comandă online s-ar putea să fie diferit de cel al omulețului care cumpără direct din librărie sau caută atent în anticariate, dar am  găsit în fiecare top și manuale, și cărți utilitare, și celebrele cărți motivaționale, și lecturi ușoare, și clasici, și opere care au stat la baza unor filme de succes etc. De asemenea, chit că topurile nu semănau foarte bine între ele (probabil din rațiuni de poziționare și strategie a afacerii), în toate am găsit dicționare (fie DEX, fie DOOM, fie amândouă, eventual la pachet cu încă o carte de gramatică). Iar interesul pentru ele îmi dă speranță.

Citește și:   Prima carte citită

Dar adevărul e că am început să mă gândesc la ceea ce alegem să citim grație unei cărți anume:

Am văzut-o în urmă cu vreun an la un automat de cărți, pe unul dintre peroanele de la stația de metrou Piața Victoriei. Desigur, am fost surprinsă că există o asemenea carte, dar nu mi-a luat mai mult de câteva stații ca să mi-o scot din minte. Și probabil că n-aș fi ajuns să scriu despre ea dacă n-aș fi regăsit recent aceeași senzație de uimire la altcineva. Doar că tura asta am decis să nu judec volumul după copertă că poate o fi doar un titlu provocator/metaforic/ironic. Însă, citind sumarul de aici, am dedus că titlul poate fi interpretat în cel mai propriu sens cu putință, iar cartea pur și simplu reflectă realitatea din teren – da, s-ar părea că aceasta este una dintre metodele folosite pentru a avansa profesional și nici măcar nu e singura din categoria ”moralitate îndoielnică”. Iar acum nu pot să nu mă întreb ce se poate învăța din lectură. Va avea cineva o revelație și își va da seama că nu se folosește chiar de toate atuurile din dotare? Sau ar trebui să-i ajute pe cei care au făcut uz de asemenea metode să doarmă liniștiți? Ori e pur și simplu o carte descriptivă – da, lucrurile astea se întâmplă, ca ploaia? Chiar poți să ieși mai câștigat după ce-i parcurgi filele?

Citește și:   Lenea și oamenii inteligenți

Și pornind de aici, vă mai întreb, credeți în lecturi nocive? Categoric există cărți bune și cărți proaste, chiar dacă stabilim că fiecare avem clasificări personale. În plus, v-am mai spus că eu tind să cred că și dintr-o carte proastă se poate învăța câte ceva. Dar credeți că există și conținut care poate să facă rău? Sau conținutul e conținut și atât, iar valoarea lui e dependentă de filtrul cititorului?


6 comentarii

  1. da, cred că există și cărți care, pur și simplu, fac rău. la fel ca și unele publicații. și nu-i de ajuns să ai un filtru. două. nouă. dar, așa cum nu poți și nu e cazul să interzici o parte a presei, nici cărțile nocive nu trebuie interzise, pentru că nu există o linie clară de demarcație care să țină abuzul la distanță. (și, în fond, fiecare își rezolvă cum poate disonanțele cognitive 🙂 )
    problema cu cărțile nocive e să le arăți cu degetul suficient de insistent 😀

     (0)
     (0)
  2. "...credeți că există și conținut care poate să facă rău? Sau conținutul e conținut și atât, iar valoarea lui e dependentă de filtrul cititorului?"
    La o minte (si o cultura) formata, filtrul propriu ar trebui sa cam fie suficient (in special de la un anumit nivel de formare / informare in sus).
    CE te faci insa cu cei care sunt lipsiti de indrumari adecvate si incep sa-si formeze cultura (si poate chiar si sistemul de gandire si reperele morale) direct citind carti (avand in vedere ca peste tot se spune ca asta e de mare folos si ajutor)?
    Da, si eu consider ca o carte POATE sa sa aiba continut nociv - mai ales in cazul cartlor de o factura mai facila, cele susceptibile sa fie citite si luate drept indrumator de catre o o persoana a carei minte nu este inca formata.

    Cu referire strict la cartea din articol si aprecierile la adresa ei: da, ai dreptate, morala legata de acest subiect este foarte frumoasa - de la un anumit nivel in sus de intelegere (SI de venit), unde ai la indemana alte modalitati de a-ti manifesta / exprima superioritatea fata de colegi (reali sau "in spe").
    Altfel... oricat ar putea sa va socheze, incercati sa va puneti (mintal) in ipostaza unei tinere mame cu o moralitate aleasa care se uita cu... (hm!) nostalgie (ca sa nu spun "cu ciuda") cum ea "ramane pe loc", nepromovata (sau chiar neangajata) nemaistiind CU CE sa-si hraneasca copiii, pe cand "competitia" mai putin etica promoveaza (ierarhic si/sau doar pecuniar) de mai mare dragul (pardon: jalea)...

     (0)
     (0)
  3. Si eu cred ca exista si carti cu continut nociv, asa cum exista si filme si cintece de acest fel!
    Depinde mult de pregatirea intelectuala a cititorului felul in care sint ele percepute.Pentru ca trebuie sa acceptam faptul ca intr-un fel este perceputa o carte de un om, sa-i zic simplu, si in cu totul alt fel de catre altul cu mai multa pregatire, nu-i asa?

     (0)
     (0)
  4. Ma intreb oare CARE din doua e mai de laudat / de condamnat: mama care isi respecta cu sfintenie moralitatea si (foarte erecta - moral si spiritual) priveste la copiii ei flamanzi si (in loc sa-i hraneasca) ii invata si pe ei calea cea corecta, SAU mama care isi sacrifica "tinuta morala" si (pt a asigura copiilor ei toate cele necesare - incepand cu hrana, imbracaminte si adapost si mergand pana la educatie, ingrijire medicala de calitate si chiar distractii) face "compromisuri morale", compromitandu-se ca persoana...

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?