Lenea și oamenii inteligenți

0

Am norocul să cunosc mulți oameni inteligenți, dar nu pot să nu observ că mulți cam suferă de lene. De fapt, de ani buni încerc să răspund la ”de ce?”-ul din spatele fenomenului și cred că una dintre posibilele explicații rezonabile are legătură cu sistemul de învățământ. Practic, sistemul e făcut să acopere nevoile majorității și probabil că așa e normal să fie. Dar asta vine cu un preț – copiii cu nevoi speciale (din ambele extreme) nu pot fi stimulați corespunzător. Cei sub medie vor trăi cu frustrarea că veșnic nu înțeleg, că nu se pot ridica la nivelul solicitat și probabil vor tot crește cu niște traume și-i va bântui etern un sentiment de inadaptare (manifestat destul de des prin supape agresive). În schimb, cei din extrema cealaltă învață de mici că prind ușor și că nu-i nevoie să depună cine știe ce efort pentru a ajunge la rezultate bunicele, dar asta (cred eu) îi învață să fie cam leneși și-n plus, dacă nu trag deloc de ei înșiși, probabil că nici nu vor reuși să-și dezvolte adevăratul potențial.

Teoretic, ambele categorii ar trebui integrate în sisteme speciale, deși există un preț pe care-l plătesc cu toții pentru separarea de restul. Însă (per total) cred că beneficiile stimulării adaptate depășesc binișor consecințele negative ale delimitării de restul lumii.

Distribuie:

Lasă un comentariu