Iaşul sau Iaşiul

42

[via Idei]

Pentru că articolul hotărât se lipeşte la finalul substantivului, firesc ar fi să fie corect Iaşiul şi nu Iaşul. Şi nu ştiu de ce s-a propagat varianta a doua, căci la alte oraşe cu i în coada numelui nu prea sunt dubii – de exemplu, nu cred că Mărăşeştul sau Morenul sunt variante folosite vreodată.

Cristian, îţi mulţumim pentru sugestie!


loading ads...
Distribuie:

42 de comentarii

  1. intamplator am dat de acest blog si ma bucur ,ptr. ca intalnesc de multe ori cuvinte care nu stiu cum trebuie scrise corect
    mult succes in continuare ,kiar daca nu se comenteaza prea des ,totusi eu zilnic citesc

     (0)
     (0)
  2. Georgia spune:
    25/11/2011 la 5:19 pm

    Pe forumul regretatului George Pruteanu se dezbatea problema IASUL- IASIUL:

    *Din punctul de vedere istoric (etimologic), /Iaşi/ e un plural (numele deformat al unei străvechi populaţii sarmatice, /iazygii/). Dar, ca şi în alte cîteva cazuri (/Bucureşti / Bucureştii / Bucureştiul , Galaţi / Galaţii / Galaţiul/), bunul-simţ comun acceptă greu ideea de plural, care dă impresia c-ar fi mai multe localităţi într-una. De aceea, deşi persistă şi formele articulate de plural, gramaticienii (ex.: Al. Graur, /Puţină gramatică/, Ed. Acad. RSR, Buc., 1988, p. 45; Mioara Avram, /Gramatica pentru toţi/, Ed. Humanitas, Buc., 1997, p. 57) recomandă singularul.

    În privinţa formei /Iaşul/, e o chestiune de fonetică la mijloc. Lipsa unui semn pentru “i scurt”* (s-a pledat pentru el!) ar fi dus la o pronunţie greşită a cuvîntului /Iaş/**/iul/, la fel ca /saş_i_ul/ sau /scat_i_ul/. De aceea s-a eliminat i-ul, iar această formă are şi o bună tradiţie în urmă: publicaţii cu lungă existenţă au purtat titlurile: /Flacăra Iaşului, Iaşul literar/. GP, 13.2.08*

     (0)
     (0)
  3. Corect, Cipriane! UITE ca nici nu ma gandisem: de fapt dilema din titlul articolului ar fi trebuit sa fie NU intre formele "Iaşiul" si "Iaşul" (a doua forma EVIDENT neavenita), ci intre "Iaşiul" si "Iaşii".

    Colateral:
    Hm! STIUSEM* - din lecturi, habar nu mai am exact de unde - despre existenta Iazygilor ca populatie (trib) (chiar daca n-as fi fost in stare "sa pun degetul pe ei" pe harta) dar HABAR N-AVUSESEM ca numele orasului Iasi DE LA EI deriva - si este evident ca atat ca mod de vorbire cat si ca aspect (si MAI ALES ca fire) locuitorii zonei sunt specifici si diferiti de restul populatiei (exact cum - fiecare in cu totul ALT fel, specific siesi - sunt specifici si distincti de restul populatiei - ca aspect, vorbire si fire - si oltenii, si oşenii...)
    * Stiusem - in acelasi fel in care stiusem si despre existenta (spre ex - tot din zona Moldovei) a "bolohovenilor" (nici pe ei nestiind "sa pun degetul" pe harta) precum si a "brodnicilor" (mai numiti si "bârladnici" - de unde deriva numele râului si oraşului Bârlad).

     (0)
     (0)
  4. Am si eu o nedumerire dupa ce am parcurs materialul tau: de ce ai scris Palatul Unirii? Nu se mai numeste Palatul Culturii? Ma gandesc ca apare de doua ori, la doua poze cu Palatul, mandria Iasiului... deci nu e greseala de viteza sau de tipar. O fi neatentie?
    Asadar, Pruteanu recomanda "Iasul" ca forma corecta?

     (0)
     (0)
  5. ieşene, ma bucur ca te-ai alaturat si dumneata (prin acest comentariu) - dupa cum se vede - "buştenilor" care "bat câmpii" pe acest subiect. Poate-poate, tot bătând astfel câmpii impreuna, pana la urma vom ajunge la vreun consens.

     (0)
     (0)
  6. Evident, corect este IAŞIUL, ca şi BUCUREŞTIUL, VASLUIUL, NEGREŞTIUL, ONEŞTIUL, MĂRĂŞEŞTIUL, DOROHOIUL, BOTOŞANIUL, PLOIEŞTIUL, RĂDĂUŢIUL etc. - adică tot ce are acel - i - final la nominativ singular. Că s-a folosit cu predilecţie forma redusă - Iaşul - se explică, pur şi simplu, prin faptul că este mai uşor să vorbeşti aşa, în formă redusă şi astfel a intrat în uz. Titlul revistei IAŞUL LITERAR - denotă altă realitate - că majoritatea scriitorilor scriu cum aud, adică fără acel - i - fiind o pronunţie mai ... moldovenească. Şi să nu uităm că mulţi dintre scriitori sunt oameni de altă formaţie, mai puţini sunt absolvenţi de la Litere. În privinţa lui Pruteanu, s-avem pardon, a devenit savant de renume mondial, pentru că a trecut legea cu scrierea cu - î - din - a - în orice cuvînt, chiar dacă etimologic nu se justifică. Majoritatea cuvintelor din limba română care au - î - provind din alte limbi decît limba latină (rusă, bulgară, turcă, ucraineană, maghiară, albaneză, sîrbă, poloneză, neogreacă, altele sînt onomatopee, sau derivatele lor care nu provin din limba latină, ci sînt creaţii ale limbii române - fîşîit, a fîşîi, de exemplu - . CONVENTUS - în latină - CUVÎNT. De ce să scriem cu î din a, dacă nu este un a în cuvîntul sursă ? Pentru că aşa a vrut Pruteanu ! Era simplu de publicat o listă cu toate cuvintele unde se justifică prin etimologie latină acest - î - din - a -, nu sînt prea multe. În rest, celelalte cuvinte, din diverse limbi, nu constituie un argument. Scrierea cu - î - din - a - a fost un argument al latinităţii limbii române. S-a ajuns la o deformare complet aberantă. Graţie lui Pruteanu, savantul de renume mondial.

     (0)
     (0)
  7. LINISTE toata lumea (SE AUDE acolo-'n colt?) - ni se adreseaza Silvia care (fiind instanta suprema) da sentinta definitiva!

     (0)
     (0)
  8. O campanie a primăriei (presupun), care mă cam zgârie în ureche:
    https://dl.dropboxusercontent.com/u/25248527/banner-cu-litere-lipsa.jpg

    Dedesubt ar trebui să scrie un locuitor din Tecuci:
    "Tecucul meu de ce nu are?" :))))))))

     (0)
     (0)
  9. silviu covaci pe

    pt. Silvia...apropo de scrierea cu i din a...eu am vazut scrieri olografe ale lui Eminescu, Creanga, Alexandri, Ion Barbu, Blaga, care foloseau, acum 100-150 de ani scrierea cu i din a...si nu erau prezenti nici rusii nici pruteanu !...daca din Letopisetul lui Ureche se traduce asa: "Că cum să tâmplă de sârgu de adaoge povoiul apei şi iarăş de sârgu scade şi să împuţinează, aşa s-au adaos şi Moldova, carea mai apoi de alte ţări s-au descălecat, de s-au de sârgu lăţit şi fără zăbavă au îndireptatu.[...] de au scris acest létopiseţ, carile de pre în multe locuri de nu să va fi şi nemerit, gândescu că cela ce va fi înţeleptu nu va vinui, că de nu poate de multe ori omul să spuie aşa pre cale tot pre rându, cela ce véde cu ochii săi..[...]...iar Neculce spune : "Însă pănă la Duca-vodă cel bătrân l-au scris di pe neşte izvoade [...] iară de la Ducă-vodă cel bătrân înainte, pănă unde s-a vidè, la domnia lui Ion-vodă Mavrocordat, nici de pre un izvod a nemărui, ce au scris sângur, dintru a sa ştiinţă, cât s-au tâmplat de au fost în viiaţa sa. "....nu stiu ce fel de "i " se folosea in scrierile cu alfabet chirilic, de pana la 1862, nici cum era "i-ul " folosit pana la 1439 in alfabetul latin, dar se vede ca ""i din a"" a fost folosit de marii nostri scriitori clasici de dupa 1850-1860...

     (0)
     (0)
  10. Letopisețele alea erau scrise cu litere chirilice. Vezi aici pe scurt despre î/â: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ier%C3%AE
    Deci rămîne la latitudinea cui convertește chirilicele în latine să folosească î sau â după moda vremii.
    Nu întîmplător, moda vremii la o mie opt sute și ceva era cea trasată anterior de Școala Ardeleană, ale cărei exagerări și trageri la temă lingvistice erau justificate ideologic, de contextul istoric.
    Privitul în trecut, fără informații și discernămînt, nu-i o metodă bună în evaluarea și trasarea lingvisticii actuale.

     (0)
     (0)
  11. silviu covaci pe

    si nicio vorba despre marii scriitori si despre scrierile lor ???!!! doar jumatate de adevar e putin.........intrucat atunci cand s-a hotarat si s-a votat si s-a trecut la folosirea lui "i din a", au fost doua tabere de intelectuali, fiecare cu argumentele lor si nici pana in ziua de azi nu e lumea lamurita care ar fi forma corecta si legala si acceptabila majoritar, ar fi bine sa aflam pareri pertinente si argumentate si convingatoare ce sa completeze stiinta noastra de pana acum ! Oricat ai citi, cand exista mai multe pareri ale intelectualilor de acelasi calibru, nu poti sa te lamuresti decat daca faci un doctorat,... neplagiat !! multumesc

     (0)
     (0)
  12. In scriere mi se pare corect - IASIUL dar in vorbire devine un pic fortat. "I-"ul si "U"-ul fiind alaturate, impun o deschidere si, respectiv o inchidere brusca a buzelor. Jucati-va un pic pronuntand 5 secunde :uiuiuiuiuiuiui... uitandu-va in oglinda... Ce vedeti ?

     (0)
     (0)
  13. silviu, nu e vorba despre "păreri ale intelectualilor de același calibru"; din păcate, la votul academic nu s-a luat în calcul părerea singurilor în măsură să-și dea cu părerea în chestiune, filologii.
    nu mai departe decît dexonline.ro îți oferă un articol al unui priceput în domeniu, cu argumentele lingvistice expuse clar și inteligibil:
    http://dexonline.ro/articol/Alf_Lombard_-_Despre_folosirea_literelor_%C3%AE_%C5%9Fi_%C3%A2

     (0)
     (0)
  14. (ca să nu existe confuzie: conform normelor actuale ale Academiei, indiferent pe ce căi tîmpite sau istețe s-a ajuns la ele, "corect și legal" se scrie cu â și sunt. deci nu-i nici urmă de nelămurire în privința asta; problemele apar cînd se încearcă argumentarea hotărîrii oficiale)

     (0)
     (0)
  15. (cum adică "nicio vorba despre marii scriitori si despre scrierile lor"? nu m-am referit la moda vremii din secolul 19, spre exemplu?)

     (0)
     (0)
  16. M-au zgariat pe retina zilele acestea numeroasele afise imense de prin oras cu "Zilele Iasului" (si cu Ponta, bineinteles).Initial, am crezut ca n-am vazut eu bine, dar toate celelalte mi-au confirmat temerea.Este cumva acceptata si aceasta varianta?Nu de alta, da' mi se pare ca Primaria a cam sfeclit-o.

     (0)
     (0)
  17. Isa: " [...] Iasului [...] Este cumva acceptata si aceasta varianta?"
    Bineinteles! (Bineinteles, pt orasul Iaş...)

    v: "localnicii țin cu dinții de forma Iașul..."
    Ei procedeaza f corect (pt ei): simplifica la maximum ortografia. (Si asta NICI nu influenteaza pronuntia - pronuntia LOR specifica - fiindca ei ORICUM ataseaza si celorlalte cuvinte* cate un mic i moale la sfarsit - si nu neaparat numai la sfarsit...)
    * Mutatis mutandi, omitand cele de omis. Sper ca IDEEA pe care am incercat s-o exprim e limpede, in ciuda formei de exprimare nu tocmai satisfacatoare...

     (0)
     (0)
  18. P.S. Si mai sper ca (in ciuda lipsei emoticonului corespunzatot) (macar pt cei care ma cunosc - macar virtual) e limpede nuanta jucausa, de gluma* a comentariului.
    * Da' "gluma" cu substrat serios...

     (0)
     (0)
  19. Victor, nu-i așa simplu cum spui matale.
    Forma "Iașul" are tradiție în limba română, nu-i o invenție de sfertodocți de la colțul străzii. O să caut o chestie s-o postez aici, oleacă de răbdare.

     (0)
     (0)
  20. Mai ramane sa gasesc solutie si la dilema (ridicata de Roman) a similitudinii cu forma "Tecucul(ui)"...

    Cat despre localitatea "Valea Iasului" citata in articolul linkuit, consider ca acest nume nu poate fi adus drept argument, intrucat este vorba despre un nume propriu adoptat, incetatenit, si caruia nu i se cere ca - inlauntrul sau - sa respecte vreo regula gramaticala (nu cred ca pe renumitul literat l-o fi tras cineva la raspundere ca "de ce se numeste Victor Vlad DELAmarina" si nu "DINmarina"...) Situatia consider ca nu este catusi de putin similara cu cea in care NOI articulam numele orasului...

     (0)
     (0)
  21. păi, Victor, tocmai pentru că e adoptat și încetățenit înseamnă că ilustrează preferința vorbitorilor (locali) pentru forma asta - și, precum în exemplul pe care atît de amabil ai fost să-l aduci, nu poți trage la răspundere uzul adoptat și încetățenit. 😀

     (0)
     (0)
  22. Sebastian, permite-mi: ”Și-a luat numele de la podul cu același nume care traversează râul Bahlui...” http://ro.wikipedia.org/wiki/Podu_Ro%C8%99,_Ia%C8%99i

     (0)
     (0)
  23. Emi, ma refeream strict la scrierea "Roș" și nu Roșu, cum ar fi corect. Dupa cum vezi si in Wikipedia, titlul este Podu Roșu, iar mai apoi se foloseste diferit. La inceput Roș, apoi Roșu... amuzant 🙂

     (0)
     (0)
  24. Păi, așa zi, pune-l în context! 😀 Uite, nu știu dacă am dreptate, dar eu trăiesc cu impresia că ”roș” ăsta e regionalism din zona Moldovei (și-l asociez cu celebrul ”ou roș” de Paște, cu care m-am întâlnit sigur de multe ori, exact în forma asta).

     (0)
     (0)
  25. Of, Sebastian :)) (în context în sensul că prima dată n-am înțeles bine ce-ți doreai să afli exact și ți-am dat un răspuns nepotrivit)

    PS: Nu cred că Podul Roșul poate fi o variantă bună vreodată...

     (0)
     (0)
  26. Am dus gluma la extrem mai sus. De fapt ma refeream strict la “Roșu sau Roș?” 😀 ("l"-ul de la sfarsit a fost o gluma)

     (0)
     (0)
  27. Corect este Iasul. Denumirea de Iasi este un plural. Iasii erau arcasi. Pe timpul lui Stefan, arcasii se mai numeau iasi. Petru Rares face referire la ei, intr-un document, cu acest termen: iasii,insemnand arcasi. Daca avem iasii la plural, la singular ar fi un ias. "Si trase iasul acela o sageata.." ar fi. Sau , mai nou, "trase iasìul acela o sageata".Atentie la accentul pus (nu neaparat la inclinare, cat a nu fi confundat cu .-ul de pe "i"). Pentru ca, prin deducere - dupa capul vostru ( cu care ganditi strict matematic;ori o limba NU este matematica) aceasta ar fi forma pe care o reclamati: si anume "IASÌUL" - cu accent pe "i". Ar fi o anomalie,dezbatuta deja de capete mult mai luminate decat ale voastre. De aceea, noi iesenii, preferam varianta "Iașul".Noapte buna. P.S. N-am auzit vreodata nici de Flacara Iasiului,Sarbatorile Iasiului , Noaptea alba a Iasiului; ci din contra, Flacara Iasului, Sarbatorile Iasului, Noaptea alba a Iasului. Nu va mai dati cu fundul de ciment, incercand sa ne demonstrati la tabla deductii matematice. Nu uitati ca la capitolul cultura, din Moldova vi s-a aprins lumina..De-ati ajuns azi atat de "dăștepti", din cale-afara..

     (0)
     (0)
  28. whatiswrongwithyou pe

    Datorita noua, limba romana se pierde. Nu este corect nici "Iasiul" nici "Iasul" si nici cum scrie prin oras "Zilele Iasiului". Aveti macar idee ca de fapt trebuie spus "Iașii" ? Da!
    Studiez facultatea de litere si am fost surprinsa cand am auzit asta, dar inainte sa "prostim" populatia, cercetam, ne documentam cum se vorbea corect, cum vorbeau bunicii nostrii. Pentru ca de la ei pana la noi, multe s-au schimbat datorita prostiei omenesti.

     (0)
     (0)
    • Chiar „Ieșii” sau „Târgul Ieșilor”, dacă e să mergem suficient de mult în trecut. Dar faptul că un cuvânt și-a schimbat forma (sau sensul) pe parcursul timpului nu este o consecință a „prostiei omenești”, ci a minunatului caracter viu al limbii. Adică, zău, dacă ar fi să ne uităm la texte de acum 150 de ani, se prea poate să nu mai înțelegem mare lucru din înșiruirile de litere și nu e absolut nimic în neregulă cu asta. E pur și simplu evoluție...

       (0)
       (0)

Lasă un comentariu